Autopilot off (2)

Sau te tai, tai, tai... erau cuvintele, in ale caror lacrimi adormi John in spatele camionetei murdare condusa de slinos pe un drum prafuit.

Dimineata, ce frumos e dimineata pe la ora 5, 5 jumate pe o sosea, serpuita pe o faleza.
"Cat de frumos poate fi..." se gandea John bucurandu-se de un rasarit extraordinar. Problemele lui parca disparusera in zare, inghitite de marea acum calma, topite de razele soarelui, care strapungea orizontul.
"Toate se vor rezolva" - isi zicea el, incercand sa faca abstractie de gravitatea situatiei.

"Ai observat ceva?" - intreba interlocutorul prea putin mirat de atitudinea lui John.
"Nu mai mergem, ne-am oprit, de fapt m-am trezit stand, nu mergand" - rosti John cu un suras ironic indreptat spre interlocutor si dandu-si seama cat de greu gandeste dimineata.
"si" - continua el gandul - "parca nu vroiam sa ajung undeva anume, dar simt ca unde sunt acum nu este unde vroiam sa ajung. Nu e bine!"

"Unde m-ai adus???" - zbiera el catre slinos, care, datorita zgomotului se ridica cu fata direct in parbrizul camionetei. "Nu ziceai ca mergi la Vltaska, sau sa ceva? Aici suntem pe camp..."
"Stai calm omule ca iti povestesc" - rasuna slinosul, in timp ce se scarpina in cap, acolo unde se lovise.

"John ai auzit vreodata de Vltaska?"- intrba slinosul cu un ranjet pe buze
"Nu"
"Nici eu"- mari slinosul ranjetul considerabil.
"De ce m-ai mintit? De ce m-ai adus aici? Cum ajung inapoi?- exclama John, care tocmai isi daduse seama de tradare.
"Eu fac ce vreu, mint, fur, omor dupa bunul meu plac, nu trebuie sa iti dau vre-o explicatie. Nu ma intereseaza nici unde suntem si nici cum ajung inapoi. TU esti aici din voia mea si pentru ca esti prost.
Nu cred ca te intereseaza in mod real cum ajungi inapoi pentru ca nu stii unde vrei sa mergi. Pentru un om ca tine viata este fara speranta."

Dupa incheierea monologului foarte scurt John isi lua un timp de cateva secunde de meditatie. Nu avea de ales, era blocat.
"Bine, dar ... cum... am ajuns aici?"
"Sa-ti explic" - intra si interlocutorul in discutie..." ai zis ca mergi doar inainte si vei stii cand va fi timpul sa te opresti - ceea ce mi se pare absolut prostesc, dar fie. Te-ai gandit ca o calatorie iti va solutiona problemele de care vrei sa fugi... si in stupizenia ta chiar ai incercat sa fugi fizic de ele. Apoi chiar ai plecat la drum si ai mers ba inainte, ba la stanga, ba la dreapta, te-ai lasat purtat de orice om, pe care l-ai intalnit in cale, de orice adiere de vant care culca trestia!
Nu te mai revolta atat... accepta! Nu mai lupta! O sa te doara si mai tare....!"

"Mai bine te-ai bucura" - arunca slinosul cuvintele peste fata lui John, amarat de framantari
"De ce sa ma bucur?!"
"De rasarit - este ultimul rasarit pe care il vei vedea in viata ta"

Cu slinosul nu era de gluma, se pare...