(-)
In urma studiului meu foarte avansat azi dimineata in metrou (ca masina e in service) am observat ca oamenii nu prea sunt bucurosi. Ma uitam la ei, se uitau la mine, se atingeau involuntar, apoi se retractau repede si atingeau pe altcineva... la fel si eu. Incercam sa nu ating pe nimeni sa nu ma uit in ochii nimanui, la fata nimanui. Auzeam ceva muzica heavy metal/rock foarte dur din castile cuiva din zona mea din metrou.
Mi se intampla tot mai des ca oricand merg cu metroul cineva sa asculte muzica "suparata" data tare.
Pe strada - fiecare cu ale lui, oameni imbracati in nuante de gri/negru intr-un oras gri/negru. Am trecut pe langa un butic cu flori pe la Victoriei. Foarte colorat. Chiar si oamenii de la Orange nu sunt colorati.
In lift - iar - ca in metrou, doar ca aici sunt alte pretentii. Nimeni nu zice nimic, nu atinge nimic, nu se uita la altii.
Ieri, pe strada, alti oameni. Fiecare cu griji, fiecare cu ale lui ganduri...
Incerc sa imi amintesc cand este ultima data cand am vazut oameni bucurosi (nu fericiti) pe strada/in metrou... sau undeva, si nu pot. Nu imi amitesc.
Pana la urma daca stai sa te gandesti - oare de ce sa te bucuri in lumea noastra?
(+)
Bucuria este un dar de la Dumnezeu! Laudat sa fie El pentru bucuria noastra.
Laudati popare pe Domnul, pentru ca numele Lui este vesnic!
Da - asta chiar este un motiv de bucurie. As vrea sa prind ziua cand prin metrou oamenii vor zambi in drum spre munca, vor vorbi poate unii cu altii- cine stie, vor avea pace.
Iar pentru tine, care ai intrat intentionat sau din gresala pe blog, oricine esti, iti doresc asta:
Num 6:24 ,Domnul să te binecuvinteze, şi să te păzească!
Num 6:25 Domnul să facă să lumineze Faţa Lui peste tine, şi să Se îndure de tine!
Num 6:26 Domnul să-Şi înalţe Faţa peste tine, şi-să-ţi dea pacea!
Dan
