Introducere
Aseara am vazut filmul "17 again" la sora mea. Poveste clasica, americana: un tip de cam 40 de ani cu casnicia distrusa, numultumit fiind de viata lui, cu 2 copii cu care nu comunica si nici nu prea ii intelege, nepromovat la munca s.a.m.d...
Este al 3-lea sau al 4-lea film de genul acesta, pe care il vad. Celelalte sunt: "The Glimpse" - tot asa ceva - doar ca se petrece de Craciun; alt film cu Adam Sandler si cu o telecomanda magica; altul cu un luptator ...
In fiecare dintre aceste filme personajul principal este NEMULTUMIT iar aceasta nemultumire ii afecteaza familia, viata, relatiile - totul. Apoi se intalneste cu un mosulet - un fel de Mos Craciun/inger/demon/spiridus cu puteri supranaturale si ii da anii tineretii inapoi/ sau o privire in cum ar putea arata viata lui/ sau ocazia sa ajunga in viitor. Si la sfarsit totul se termina cu bine.
Bucata principala
Ma gandeam aseara, in masina, la viata mea. Si daca sunt multumit sau nu. Ma gandeam ce s-ar intampla daca as avea din nou 17 ani (dar cu mintea de acum - nu ca ar fi mai dezvoltata, doar mai experimentata). Si mi-au venit in cap cateva lucruri, pe care sigur, sigur le-as face diferit, altele, pe care nu le-as face deloc. As schimba o gramada - as avea ocazia sa nu ranesc pe altii, sa nu ii dezamagesc asa de nasol, cum am facut-o, sa fiu mai aproape de Dumnezeu, mai timpuriu, sa fiu puternic in loc sa fiu slab. Urasc slabiciunea mea!
Si in timp ce ma gandeam lucrurile astea am multumit lui Dumnezeu pentru ca s-au intamplat. Si pentru cele bune, placute, si pentru cele "nepotrivite" la acel moment din perspectiva mea. Ii multumesc nu doar pentru cele de "atunci" ci si pentru cele de acum o luna, acum 2 luni, ieri si azi.
- Intr-adevar insist ca voia lui Dumnezeu pentru viata mea este sa fiu multumitor (1 Tesaloniceni 5:18 - pentru curiosi).
- Intr'adevar stiu ca slabiciunea mea ma conduce spre esecuri si mi-as dori sa fiu perfect. Constat cu resemnare ca atunci cand gresesc in vorba sau fapta gresala e mare, nu mica. Esecurile nu sunt fatale (deocamdata :) dar ma zguduie lipsa mea de dragoste/intelegere si altele.
DAR in slabiciunea mea Isus Hristos, caruia eu ii slujesc, este puternic. Si asta ma face sa depind si mai mult de el. (Ioan 15:5 si 2 Corinteni 12:9).
- Da, intr-un fel uitandu-ma inapoi pe blog constat ca nu prea m-am laudat bucuros cu slabiciunile mele. Dar o voi face mai des.
Concluzie
Dragilor, care sunteti voi dragi, cititori ai acestui blog: nemultumirea duce la perverirea gandirii si afecteaza totul in vietile noastre (Romani 1:21) - si cele cateva filme mentionate mai sus...
Slabiciunile nostre sunt prilejul pentru ca puterea lui Dumnezeu sa se manifeste in noi, iar noi sa fim multumitori pentru TOATE lucrurile.
Dan
5 comentarii:
De cum rasare soarele sunt nemultumita de mine.Perceptia asupra mea e de-a dreptul gresita. Stiu... Propria perceptie despre mine, despre ce pot sa fac eu, despre ce am realizat pana acum, e o mare greseala.Stiu...Ma demoralizez sau chiar ma demolez usurel desi doresc sa construiesc. Si nu prea stiu ce trebuie sa fac pentru binele meu.
Da, misterul multumirii imi scapa si mie poate pentru ca nu depind total de Dumnezeu.
@A1
Nu stiu ce sa spun. Dar cred ca e bine ca iti dai seama.
Nu stiu nici in ce relatii esti cu Dumnezeu - daca esti in relatii bune cu El atunci sa stii ca importanta este perceptia lui despre tine si nu a ta despre tine. La fel si daca esti in relatii proaste cu El.
Mie mi-a luat mult timp sa uit un pic din perceptia mea despre mine.
Pentru restul cred ca voi avea nevoie de toata viata. (80+ sper)
In rest 2 Corinteni 12:9, Ioan 15:5
iti zic si tie, imi zic si mie.
@A2
Zice asa:
Multumire + evlavie = mare castig.
Cand scriu chestiile astea, versete si altele mi se pare ca par spiritual. Dar nu sunt. Ma lupt si eu, sunt supus si eu ispitelor, nemultumirii, demoralizarii, cand doresc sa construiesc si nu iese sunt dezamagit. Cateodata dezamagirea dureaza ani!
Dar Psalmul 50: 14 zice sa ii aduc multumirile mele ca jertfa lui Dumnezeu. E greu cateodata - de asta e o jertfa/ sacrificiu.
Dumnezeu sa ne dea intelepciune!
Dan
eu...am fost pe munte...si Doamne ce bine ii fara telefon si leptop si alte chestiuni, si i-am lumtumit Domnului pt astea cand le am si cand nu le am.In drumul meu spre cabinet am 3 paduri,si pana la munk...pe drum ma rog, si daca intr-o zi cumva is mai trista numai ma uit la cer si la padure si-mi trece si apoi vin multumirile, si vin multe...si-mi amintesc binecuvantarile. Dupa ce vin de la munk, pe drum acelasi drum plin de gropi, dar padurea si cerul tot fain e...si la astea ma uit...multumesc Domnului pt fiecare pacient, pt fiecare situatie si posibilitate,pt cum a decurs timpul, pt minuni instant,pt relatii.Acasa la fel, motive de multumire gasesc, si-mi fac si sunt...si chestiunea cu "o inima vesela insenineaza fata" e adevarata! Multe binecuvantari la toti, si bucurie in tot ce faceti;)
Alina C
"cel cu inima multumita are un ospat necurmat"
Trimiteți un comentariu