Nu, nu e vorba de filmul "300" cu spartanii impartit la 3, ci de postul cu numarul 100. Acum vad si eu. Azi m-am intalnit cu cineva si zicea ca a citit acest blog in totalitate. Wow... 99 de posturi in 2 ani si le-a citit. Zicea ca le-a citit si pe cele bune si pe "celelalte", dar parea ca s-a bucurat cand imi zicea si m-am bucurat de bucuria lui.
Cu siguranta am parti bune si altele si mai proaste :) si nu trebuie sa citesti mult sa iti dai seama.
Cu ocazia postului 100 ii multumesc lui Dumnezeu pentru tot ce e scris aici, pentru aceia care m-au incurajat, pentru aceia care m-au descurajat si pentru aceia care mi-au aratat punctele mele mai slabe. Sper (activ), si ma rog pentru ca trasaturile mele de caracter sa semene mai mult cu cele ale Aceluia care imi este Cap.
Introducere
Dupa o zi frumoasa ieri (obiectiv vorbind), care s-a sfarsit destul de prost pentru mine (subiectiv vorbind) am avut o noapte de cugetare si somn bun acasa. Ce bine e acasa.
Azi dimineata am fost la un prieten de care imi era dor impreuna cu alti prieteni de care imi era dor, sa muncim fizic (adica nu cu degetele la tastatura - ci cu noroi, aer rece, hei -rup si altele).
Parea ca am inceput ziua prost, si de fapt nu parea ci asa era, ca sa fiu sincer :). Apoi am mai facut una - alta si s-a facut 12.
Dar nerabdarea de a-i vedea pe ei, prietenii mei si bucuria de a fi acasa m-au motivat. Pe drum era soare dar pe masura ce mergeam s-a facut ceata, o ceata densa si despre asta vroiam sa povestesc putin.
Partea principala
Ma bucuram de drum, de prieteni... si deodata ... zbang! Ceata deasa. Nu mi-am dat seama ca am intrat in ceata, fiindca nu a fost deodata ci foarte subtil, temperat, usor, lin...
M-am oprit. Soarele se mai vedea, dar abia atunci am realizat ca nu vad nimic din peisajul minunat din jurul meu. Cata orbire - sa nu iti dai seama ca esti in ceata! Soarele era distant, dar era acolo si se vedea, insa nu avea putere sa lumineze...
Am facut si o poza....
Apoi, dupa ce am oprit masina pentru poza am plecat mai departe, putin confuz. S-a luminat treptat, pana cand s-a luminat de tot. Si vai, vai ce frumos! Ce minunat! Aproape chiuiam de bucurie in masina (eram singur). Nici nu stiu de ce eram invadat de un asa sentiment.
I-am multumit lui Dumnezeu pentru peisaj.
Am ajuns acolo, la Rasnov, si i-am vazut si pe ei, in acest peisaj! Ce minunat. Nu... nu m-am putut abtine si m-am bucurat cu chiote! :)
Ziceam: "Ce frumos e, nu vedeti? Nu vedeti ce frumos e? Nu vedeti ce aveti aici?"
Si toate astea dupa ziua proasta de ieri, ceata de mai devreme.
Explicatie
Fac legatura cu Harul lui Dumnezeu. Asta inseamna Har - sa faci ceva prost, rau, gresit si Dumezeu nu numai sa nu te pedepseasca (ceea ce ar fi mila) dar sa iti dea ceva minunat, extraordinar. Sa iti dea iertare si viata.
Il laud pe El pentru ca este minunat, Il laud pe El pentru ca iarta si imi da Har mult cand eu nu merit, si niciodata nu am meritat, nu merit, nu voi merita. Iata cat de frumos este Dumnezeu.
Vazand aceste lucruri de azi si gandindu-ma la ele pot declara cu fermitate ca nu inteleg, nu pot intelege de ce cineva ar putea spune vreodata ca nu exista Dumnezeu, asa ca zic si eu mai departe: "Gustati sa vedeti cat de bun este Domnu!"
Dan
5 comentarii:
Dan,
Putinul timp de voie si un gand venit de nu stiu unde m-au facut sa-mi aduc aminte de DiscussionX. Am intrat pe blog si am citit pe nerasuflate ultimele postari. Pentru mine pozele facute in India si ce ai scris au declansat un val de amintiri.Am cateva experiente *indirecte*legate de India;indirecte, fiindca nu am fost niciodata acolo, dar am ajuns sa inteleg mai multe din descrierile insufletite ale fratilor plecati in misiune.Nu voi uita niciodata impactul pe care l_au avut asupra mea.Desi detaliile le-am uitat ,imi mai aduc aminte cercetarea Duhului Sfant in inima mea.De atunci asociez *gandului* India o rugaciune lunga in care imi numar literalmente binecuvantarile urmata de un sentiment greoi de neputinta.Ce sa fac?
Oricum , ma bucur pentru tine, ca ai avut ocazia unui contact direct cu aceasta cultura si sunt convinsa ca osteneala ta acolo va purta un fruct. Primul este in tine! :)
Inainte sa inchei ma gandeam ca daca tot suntem in perioada *alegerilor* sa-mi exprim si eu optiunea pentru una din cele trei variante la intrebarea ta :Is christian life difficult?
Evident, nu m-am putut opri la o singura varianta, fiindca niciuna nu este suficienta pentru un raspuns sincer. DA , viata de crestin este grea pentru ca persupune o LUPTA (din care cea mai prelunga si tenace este cea cu tine insuti) si NU, viata de crestin nu este grea ,fiindca BIRUINTA este deja asigurata! Yupeeee! :))
Ramai incredintat in aceasta !Iar daca cuvantul meu nu valoreaza prea mult, iti las un verset care specifica asta cu autoritate! Rom 8:37. Ce-i drept mai bine o spun versetele din 1 Ioan 5:4,5,13. :))
Ligia.I(Bv)
Servus Ligia.
Multumesc pentru ce ai scris.
Ma tot intrebam ..."care Liviu?".
Ma bucur ca urmaresti ce mai scriu si sper ca din cand in cand te ajuta si te incurajaza si pe tine.
Romani 8:37 Totusi in toate aceste lucruri noi suntem mai mult decat biruitori, prin Acela care ne-a iubit.
D
Felicitari pentru cele 100 de postari in care tu adesea pleci de la omenesc, firesc ca sa ilustrezi idei mai abstracte si asta-mi place! Nevoia urgenta pe care cred ca o implineste acest blog este de incurajare, comunicare si poate si de apropierea punctelor noastre de vedere.
Mult curaj!
Multumesc de incurajare.
Si apropo de ce ziceai:
- am inceput sa pun ethichete posturilor, pe care le-am scris. Cu ocazia asta am fost fortat sa recitesc anumite posturi ca sa vad despre ce erau. Am re-descoperit niste comentarii de la inceputul lui 2008(sau 2009 nu mai stiu) cu privire la faptul ca autorul comentariului isi dorea ca acest blog sa fie o incurajare.
- "Crestinesti" si "Viata mea" domina in top :) Sunt multe posturi dintro- categorie, care se regasesc in alta.
Si daca stau sa ma gandesc are sens.
Dan
Unul din cântecele care îmi stăruie în minte de Crăciunul acesta este:
Mary, did you know
that your Baby Boy would one day walk on water?
Mary, did you know
that your Baby Boy would save our sons and daughters?
Did you know
that your Baby Boy has come to make you new?
This Child that you delivered will soon deliver you.
Mary, did you know
that your Baby Boy will give sight to a blind man?
Mary, did you know
that your Baby Boy will calm the storm with His hand?
Did you know
that your Baby Boy has walked where angels trod?
When you kiss your little Baby you kissed the face of God?
Mary did you know.. Ooo Ooo Ooo
The blind will see.
The deaf will hear.
The dead will live again.
The lame will leap.
The dumb will speak
The praises of The Lamb.
Mary, did you know
that your Baby Boy is Lord of all creation?
Mary, did you know
that your Baby Boy would one day rule the nations?
Did you know
that your Baby Boy is heaven's perfect Lamb?
The sleeping Child you're holding is the Great, I Am.
Mi se pare extraordinar planul lui Dumnezeu. Cum Si-a lăsat El Fiul pe mâini omenești, îngrijit și crescut de oameni... Si ma gândesc ca asa cum Si-a lăsat Fiul, un bebeluș neajutorat, sa fie crescut de Maria, tot asa a lăsat lucrarea Sa de răspândire a Cuvântului pe mâini omenești. Nu pot sa cuprind și sa pătrund ceea ce plănuiește Dumnezeu, dar știu ca El are planuri mărețe cu copiii Sai (Ieremia 29:11). Trebuie ca El sa crească, iar eu sa ma micșorez. A mai crescut Dumnezeu în mine comparativ cu Crăciunul anterior?
Un Crăciun binecuvântat și plin de bucurie!
o creștină
Trimiteți un comentariu