Dar in primul rand vreau sa va urez o Sarbatoare a Nasterii Domnului Isus Hristos binecuvantata, cu Domnul insusi in centrul privirilor voastre!
Ce pot spune despre mine este ca nu prea sunt tolerant. Prin asta inteleg ca daca ce scriu stiu ca te deranjaza, si poate ar fi mai bine sa nu scriu ca sa nu te jignesc cumva, tot o sa scriu.
STARE DE SOC
Sunt pur si simplu oripilat de cultura noastra. Ziceam ceva de genul acesta si de 1 Dec. Dar acum lucrurile au luat-o razna.
Cultura noastra sexuala/pornografica - ca practic asta a devenit - tocmai mi-o prezinta pe Anda Adam semidezbracata cu niste mosi craciuni dansand la emisiunea Mihaelei Radulescu - care de sarbatori ma intreaba in chiloti de pe sute de afise daca singura mea placere este fumatul - insinuand sa o inlocuiesc, poate cu sexul sau cu alte dependente pornografice?
Toate astea se intampla pe data de 25 decembrie, adica la o zi dupa concertul extraordinar a lui Banica Junior. Wow. Am pierdut concertul. Dar sunt asaltat la televizor de alte porcarii, la fel de mari.
BAI!!!!!!Ce am ajuns?
Tu, noi cu totii - ce am ajuns de ne batem joc in halul asta de o sarbatoare asa de mare? Am inceput prin a-l inlocui pe Hristos cu Mos Craciun- un idol. Ne inchinam lui mos craciun pentru ca mosu asta e cum vrem noi sa fie. E un fel de dumnezeu creat de mintile noastre.
Grasanu asta rosu nu se uita la toate pacatele noastre si cel mai important atribut al lui este toleranta. DA. Nu te judeca. Poti face ce vrei si e ok.
Un lucru bun de craciun este ca suntem mai concentrati pe familie. Asta e bine. Facem cadouri celor dragi - asta e iarasi bine. Manifestam dragoste - e foarte bine.
Dar am auzit acum ca e la moda sa faci „chef” de craciun, evident nu cu familia. Asa o pervertire a craciunului nu am vazut niciodata pana acum. Poate doar nu m-am uitat.
Cea mai mare dovada a stricaciunii Sarbatorii acesteia despre care vorbesc este in atitudinea noastra fata de numele ISUS HRISTOS. Frate daca ma apuc sa trimit SMS-uri in care scriu numele acesta sunt considerat un fel de fanatic religios, un fel de ciudat intolerant. Daca cineva e de alta religie si el de craciun sarbatoreste altceva – iubirea, dragostea, cadourile si mai stiu eu ce… Nesimtitul de mine nu am grija de sentimentele lui, saracu! Fiecare sarbatoreste de craciun fix ce vrea, iar daca cineva sarbatoreste CE TREBUIE este considerat deplasat.
Daca imi trimiti SMS de craciun si imi zici „Craciun fericit” si alte urari ma bucur. Daca imi trimiti SMS si imi zici despre Isus, Mantuitorul nu pot decat sa ma mir ca mai sunt oameni credinciosi ca tine. Dar nu cumva sa imi trimit SMS cu reni, mosu’ care sa ma binecuvanteze, bradu magic caruia sa ma inchin si culmea – sa ii cant :)))) Iti voi da cu el fix de cap! (la figurat desigur :))) Deci nu te obosi, te rog.
Ti se pare ca sunt deplasat cu afirmatiile mele, nu? Poate de craciun ar trebui sa fiu mai - nu stiu cum – sa inspir dragoste, atmosfera calda, cadouri.
Acolo unde Dumnezeu nu este nu exista dragoste, exista pofta. Unde Dumnezeu nu este exista ura, idolatrie, materialism, egoism, cadouri – da pentru ego!
Intelegi tu de ce sunt oripilat???
ADEVARUL- ce sarbatorim de fapt
Isus Hristos, Mantuitorul omenirii s-a nascut in Betleemul din Iudeia. Au stiut cativa, niste ciobani, armate de ingeri, 3 magi care au venit vai de ei din Medo-Persia cel mai probabil, Dumnezeu insusi, Maria, mama lui Isus – o virgina insarcinata si Iosif - care nu era fizic tatal lui Isus, ci sotul Mariei.
L-am uitat pe Irod – Irod asta mare smecher- a incercat sa ii pacaleasca pe magi sa il instiiteze unde s-a nascut „REGELE” – evident ca sa il omoare. Magii insa fiind instiintati de Dumnezeu i-au dat cu flit lu Irod si au plecat acasa pe furis, evitand intalnirea cu Irod.
Insa Irod – pe cat de rau era- a facut ceva – A LUAT IN SERIOS NASTEREA REGELUI!!! Apoi a ordonat sa omoare toti copii de parte masculina din tinut cu varste mai mici de 2 ani.
Istoria de Craciun o poti citi in Evanghelia dupa Matei, capitolul 2 si 3.
END
Cine stie cand o sa citesti tu chestia asta, pe care o scriu acum, si cum o sa iti vorbeasca Dumnezeu prin asta – oricum sa stii ca daca o sa o citesti peste 5 ani vara poti citi si atunci din Matei.
Inainte sa ma judeci pe mine pentru ce scriu, cum scriu, ce expresii folosesc ar trebui sa te gandesti la tine. "Chiar asa - dar eu ce sarbatoresc mai frate????"
Imi doresc foarte mult sa ma insel. Sa imi cer iertare ca poate prin ce am scris mai pe la inceput nu este adevarat si ca Hristos este in centrul sarbatorii noastre si sper sa fie asa. Daca nu este sper sa devina.
In ultimul rand vreau sa va urez o Sarbatoare a Nasterii Domnului Isus Hristos binecuvantata, cu Domnul insusi in centrul privirilor voastre!
Dan
joi, 25 decembrie 2008
marți, 9 decembrie 2008
"Luminite de crize"
Citate celebre din ultimul timp:
Castigatorul premiului cel mare
Anca: "Luminite de crize" - vorbind despre luminile, la care le-au dat drumul pe 5 sau 6 dec prin capitala si descriine minunatia in felul acesta minunat - luminite de crize - putine, mici, intarziate.
Pe locul 2 (ieri) Adi:
Zicea ceva de genul "S-au trezit toti! Aia cu care ma lupt eu in fiecare dimineata" - referindu-se la lupata fiecarui barbat si a fiecarei femei cu toti ceilalti in trafic. Jucam in tinerete un joc cu tari, in care erau niste aliante. Ne placea sa zicem: Romania contra toti.
Azi s-a implinit ceva similar. Eu contra voi - fiecare pentru el.
Pe locul 3 (acum imi amintesc):
Crie (Alma): Asta e tare: Born to party, forced to work. Status de pe YM.
Pac - pac
Castigatorul premiului cel mare
Anca: "Luminite de crize" - vorbind despre luminile, la care le-au dat drumul pe 5 sau 6 dec prin capitala si descriine minunatia in felul acesta minunat - luminite de crize - putine, mici, intarziate.
Pe locul 2 (ieri) Adi:
Zicea ceva de genul "S-au trezit toti! Aia cu care ma lupt eu in fiecare dimineata" - referindu-se la lupata fiecarui barbat si a fiecarei femei cu toti ceilalti in trafic. Jucam in tinerete un joc cu tari, in care erau niste aliante. Ne placea sa zicem: Romania contra toti.
Azi s-a implinit ceva similar. Eu contra voi - fiecare pentru el.
Pe locul 3 (acum imi amintesc):
Crie (Alma): Asta e tare: Born to party, forced to work. Status de pe YM.
Pac - pac
luni, 1 decembrie 2008
La multi ani Romania
Sarbatorim azi ziua romanilor. Pe protv se spune "sa explodeze bomba cu mamaliga" si "s-o facem lata, inca odata". Si iata ca au fost alegeri si am facut-o lata, a treia oara :)))
In rest - tuturor celor ce va simtiti romani va urez La multi ani. Pot spune ca exista o orecare mandrie in mine ca sunt roman, nu imi e rusine cu tara mea, multumesc lui Dumnezeu ca m-am nascut aici
De ziua noastra imi doresc pentru mine si pentru tine sa ne apropiem mai mult de Dumnezeu.
Ma uit pe geam si e frumos afara. Avem o tara frumoasa.
Dan
luni, 17 noiembrie 2008
Universul este etern sau are un inceput?
Salut, vorba lu Orange.
Am fost aseara cu un prieten bun la o conferinta despre creatie si evoulutie. (link)
http://www.presaonline.com/stiri/socant/unul-dintre-creatorii-acceleratorului-de-particule-vine-in-romania-435545.html
IMPRESII DE CONFERINTA DE 2 ORE GIUMATE
A durat cam 2.5 ore. spre surprinderea mea am fost atent, cred ca mai atent decat am fost vreodata 2 ore giumate consecutive in viata mea.
Omul a vorbit despre idei, filosofie, teologie. A afirmat ca este om de stiinta si lucreaza la Acceleratorul de Particule. In primele 5 minute a spus si ca este un crestin convins si in seara asta vom observa unde duc dovezile - spre creatie sau spre evolutie.
Si eu sunt crestin convins. Cateodata e foarte vizibil, alteori mai putin vizibil, dar este acolo....
Am mai fost la ceva asemanator, unde vorbitorul a facut cam aceleasi afirmatii, cam tot in 5 minute. Dar apoi, vorbind despre Dumnezeu, filosifie, cateva idei, a uitat sa arate dovezi.
Daca as fi fost ateu sau agnostic cred ca m-as fi suparat foarte tare.
Tipul de aseara a fost diferit. A citat foarte multi laureati la premul Nobel, cercetatori foarte cunoscuti. Despre unii nu stiam ca sunt credinciosi, iar despre altii stiam ceva vag (Pascal, Farraday, Newton, Maxwell).
DAR apoi am ajuns in miezul problemei si omul asta ne-a povestit despre munca lui. Spunea ca nu este deloc paradoxal ca el este un om de stiinta in domeniul fizicii particulelor, pasionat de munca lui dar si un crestin convins.
A inceput cu formule, grafice, teorii despre univers - cum sa spun - am fost asa de atent, de parca as fi avut un gol in mine, care sa suga toata informatia respectiva. Din pacate nu am inteles eu extrem de mult, dar stiu ca daca tipu asta ar fi fost profu meu de fizica din liceu SIGUR eram si eu pasionat sa accelerez particulele.
JURNAL DE CONFERINTA DE 2 ORE GIUMATE.
Ziceam ca pun pe blog cateva idei, pe care le-am scris acolo. Daca te plictisesti... si vezi ca o sa fie ceva de citit poti sa dai scroll down si sa te gandesti direct la cateva intrebari, daca nu citeste tot.
1. In primul rand mi-am scris nume, pe care am de gand sa le caut pe www.wikipedia.org, sa vad cine sunt si ce au facut.
Thomas Nagel, prof. Filosofie la NY (poate la nu situ ce universitate sau un liceu din Bronx ))
Peter Atkins, prof. Chimie, Oxford
Francis Collins, director « Human Genome Project »
Richard Dawinks, biolog evolutionist, Oxford
George Klein, biolog si imunolog, Budapesta
Jean Roststana, biolog
Robert Millikan, fizician (nober price winner)
A. Kerkut, zoolog evolutionist
Eugene Wigner, fizician (nobel price winner)
A. Einstein – zicea ca universul este inteligibil, are o ordine extraodinara si are o structura matematica...(cand a zis de matematica mi s-a zburlit parul de pe ceafa si am inghiti in sec, in amintirea anilor de liceu )).
Stepehn Hawking
Allan Sandage – care este considerat parintele cosmologiei moderne si care punea o intrebare foarte buna, pe care am mai auzit-o la Francis Schaeffer si la Descartes :”De ce sa existe ceva mai degraba decat sa nu existe nimic?”
Mai povestea despre metoda stiintifica de inductie si deductie (toate available in detaliu pe www.wikipedia.org si inca o chestie faina, ia vedeti aici:
1. Ai niste IPOTEZE si le testezi prin experimente
2. daca testele confirma ipotezele formezi TEORIA si testezi teoria prin experimente
3. daca teoria este confirmata de teste formezi un POSTULAT (gen. Toate x au un Y), iar daca nu teoria este gresita si trebuie sa renunti la ea.
Evolutia este o teorie si nu poate fi testata. Macroevolutia (evolutia intre specii) nu poate fi replicata, Microevolutia ( in cadrul speciei) o vedem si azi (caine, caine vagabond , lup, dingo).Nici creatia nu poate fi replicata.
2. Apoi a pus diverse intrabari, care se dezbat in in fizica particulelor anul asta:
De exemplu: universul este etern si va fi etern sau are un inceput, si , poate un sfarsit?
Big Bang – despre care e imposibil sa nu fi auzit nimic explica cum ca universul a avut un inceput. Cateva elemente de baza care sustin aceasta teorie
1. Universul se extinde (o cercetare bazata pe unde rosii – de indepartare si albastre – de apropiere- cautati pe wikipedia …)
2. Universul este format 73% din materie neagra, 23% din energie neagra si 4% din atomi.
3. Candva universul a avut o temperatura de 3000 K, acum are doar 2.73 K- e vorba despre o chestie, pe care nu am inteles-o foarte bine…. Cititi pe wikipedia
Au mai urmat niste chesti legate de materie si antimaterie. Premiul Nobel pentru fizica anu asta a fost decernat unor japonezi pentru studii in sfera asta.
Iar acum o chestie, pe care sunt convins ca putini o stiati:
Tzesuttul e format din celule
Celulele formate din molecule, iar molecula din atomi.
Atomu are electroni si in centru protoni si neutroni – sigur stiati asta.
Protonii si neutroni,si parca si electronii sunt formati din QUARKS, iar acesti quarks formati din Leptoni si BOSONI!
Cu acceleratorul de particule cauta oamenii bosonul lui Higgs (un alt cercetator de la Geneva)
Nu vreau sa plictisesc un cititor fidel, asa ca sumarizez inca cateva aspecte. Omul nostru a mai vorbit despre
- Fred Hoyle – energiile de formare ale Oxigenului (in ceea ce priveste fizica particulelor)
- Constanta structurii fine!
- Richard Feynman
- Forta gravitationala/ forta lui Couloumb – daca diferenta intre cele doua forte este, fata de cum este acum ar fi o diferenta de 10-40 am avea in galaxie doar stele mari, cu masa mare, iar daca ar fi de 10-39 ar exista doar stele mici, fara masa mare. Asta da “fine tuning”
Apoi un alt capitol a fost despre biologie, zoologie, botanica ( si in general chestii cu bio sau zoo)
- Biogeneza (viata din viata) si Abiogeneza (viata din nimic). A vorbit despre Eduard Harrison si Arno Penzias (premiul Nobel), Louis Pasteur (1862) si Stanley Miller (1953)
- Explozia pre-cambriana
- Cei 20 de aminoacizi necesari vietii, proteinele ci probabilitatea formarii acestora din nimic. Pentru aminoacizi nu ar fi fost o problema foarte mare, doar ca s-au format prea multi aminoacizi, nu doar 20. ( de cercetat pe www.wikipedia.org). Cu proteinele ar fi fost o problema mai mare, anume ca probabilibatea ca sa se formeze lanturi lungi de informatii (gen ADN) ar fi de 10-130
- Stephen Meyers – istoria auto-organizarii.
- Complexitatea ireductibila a unei bacterii ( da am uitat care)
FELICITARI.
Ai citit pana aici si nu ai retinut foarte mult. Ce e important este ca sunt intrebari, care ne afecteaza modul de viata, modul, in care privim universul si cine suntem noi, indivizi, in relatie cu ce exista.
Cartea “The God delusion” a lui Richard Dawkins este dedicata lui Douglas Adams (care a murit in 2001) cu intrebarea (parafrazat): Nu te poti bucura de o gradina foarte frumoasa, fara sa crezi ca exista zane in spatele ei?
Raspunsul nostru ar fi mai degraba – ba da – problema este ca acolo unde exista o gradina frumoasa exista si un gradinar si mai ales – un PROPRIETAR.
Am fost aseara cu un prieten bun la o conferinta despre creatie si evoulutie. (link)
http://www.presaonline.com/stiri/socant/unul-dintre-creatorii-acceleratorului-de-particule-vine-in-romania-435545.html
IMPRESII DE CONFERINTA DE 2 ORE GIUMATE
A durat cam 2.5 ore. spre surprinderea mea am fost atent, cred ca mai atent decat am fost vreodata 2 ore giumate consecutive in viata mea.
Omul a vorbit despre idei, filosofie, teologie. A afirmat ca este om de stiinta si lucreaza la Acceleratorul de Particule. In primele 5 minute a spus si ca este un crestin convins si in seara asta vom observa unde duc dovezile - spre creatie sau spre evolutie.
Si eu sunt crestin convins. Cateodata e foarte vizibil, alteori mai putin vizibil, dar este acolo....
Am mai fost la ceva asemanator, unde vorbitorul a facut cam aceleasi afirmatii, cam tot in 5 minute. Dar apoi, vorbind despre Dumnezeu, filosifie, cateva idei, a uitat sa arate dovezi.
Daca as fi fost ateu sau agnostic cred ca m-as fi suparat foarte tare.
Tipul de aseara a fost diferit. A citat foarte multi laureati la premul Nobel, cercetatori foarte cunoscuti. Despre unii nu stiam ca sunt credinciosi, iar despre altii stiam ceva vag (Pascal, Farraday, Newton, Maxwell).
DAR apoi am ajuns in miezul problemei si omul asta ne-a povestit despre munca lui. Spunea ca nu este deloc paradoxal ca el este un om de stiinta in domeniul fizicii particulelor, pasionat de munca lui dar si un crestin convins.
A inceput cu formule, grafice, teorii despre univers - cum sa spun - am fost asa de atent, de parca as fi avut un gol in mine, care sa suga toata informatia respectiva. Din pacate nu am inteles eu extrem de mult, dar stiu ca daca tipu asta ar fi fost profu meu de fizica din liceu SIGUR eram si eu pasionat sa accelerez particulele.
JURNAL DE CONFERINTA DE 2 ORE GIUMATE.
Ziceam ca pun pe blog cateva idei, pe care le-am scris acolo. Daca te plictisesti... si vezi ca o sa fie ceva de citit poti sa dai scroll down si sa te gandesti direct la cateva intrebari, daca nu citeste tot.
1. In primul rand mi-am scris nume, pe care am de gand sa le caut pe www.wikipedia.org, sa vad cine sunt si ce au facut.
Thomas Nagel, prof. Filosofie la NY (poate la nu situ ce universitate sau un liceu din Bronx ))
Peter Atkins, prof. Chimie, Oxford
Francis Collins, director « Human Genome Project »
Richard Dawinks, biolog evolutionist, Oxford
George Klein, biolog si imunolog, Budapesta
Jean Roststana, biolog
Robert Millikan, fizician (nober price winner)
A. Kerkut, zoolog evolutionist
Eugene Wigner, fizician (nobel price winner)
A. Einstein – zicea ca universul este inteligibil, are o ordine extraodinara si are o structura matematica...(cand a zis de matematica mi s-a zburlit parul de pe ceafa si am inghiti in sec, in amintirea anilor de liceu )).
Stepehn Hawking
Allan Sandage – care este considerat parintele cosmologiei moderne si care punea o intrebare foarte buna, pe care am mai auzit-o la Francis Schaeffer si la Descartes :”De ce sa existe ceva mai degraba decat sa nu existe nimic?”
Mai povestea despre metoda stiintifica de inductie si deductie (toate available in detaliu pe www.wikipedia.org si inca o chestie faina, ia vedeti aici:
1. Ai niste IPOTEZE si le testezi prin experimente
2. daca testele confirma ipotezele formezi TEORIA si testezi teoria prin experimente
3. daca teoria este confirmata de teste formezi un POSTULAT (gen. Toate x au un Y), iar daca nu teoria este gresita si trebuie sa renunti la ea.
Evolutia este o teorie si nu poate fi testata. Macroevolutia (evolutia intre specii) nu poate fi replicata, Microevolutia ( in cadrul speciei) o vedem si azi (caine, caine vagabond , lup, dingo).Nici creatia nu poate fi replicata.
2. Apoi a pus diverse intrabari, care se dezbat in in fizica particulelor anul asta:
De exemplu: universul este etern si va fi etern sau are un inceput, si , poate un sfarsit?
Big Bang – despre care e imposibil sa nu fi auzit nimic explica cum ca universul a avut un inceput. Cateva elemente de baza care sustin aceasta teorie
1. Universul se extinde (o cercetare bazata pe unde rosii – de indepartare si albastre – de apropiere- cautati pe wikipedia …)
2. Universul este format 73% din materie neagra, 23% din energie neagra si 4% din atomi.
3. Candva universul a avut o temperatura de 3000 K, acum are doar 2.73 K- e vorba despre o chestie, pe care nu am inteles-o foarte bine…. Cititi pe wikipedia
Au mai urmat niste chesti legate de materie si antimaterie. Premiul Nobel pentru fizica anu asta a fost decernat unor japonezi pentru studii in sfera asta.
Iar acum o chestie, pe care sunt convins ca putini o stiati:
Tzesuttul e format din celule
Celulele formate din molecule, iar molecula din atomi.
Atomu are electroni si in centru protoni si neutroni – sigur stiati asta.
Protonii si neutroni,si parca si electronii sunt formati din QUARKS, iar acesti quarks formati din Leptoni si BOSONI!
Cu acceleratorul de particule cauta oamenii bosonul lui Higgs (un alt cercetator de la Geneva)
Nu vreau sa plictisesc un cititor fidel, asa ca sumarizez inca cateva aspecte. Omul nostru a mai vorbit despre
- Fred Hoyle – energiile de formare ale Oxigenului (in ceea ce priveste fizica particulelor)
- Constanta structurii fine!
- Richard Feynman
- Forta gravitationala/ forta lui Couloumb – daca diferenta intre cele doua forte este, fata de cum este acum ar fi o diferenta de 10-40 am avea in galaxie doar stele mari, cu masa mare, iar daca ar fi de 10-39 ar exista doar stele mici, fara masa mare. Asta da “fine tuning”
Apoi un alt capitol a fost despre biologie, zoologie, botanica ( si in general chestii cu bio sau zoo)
- Biogeneza (viata din viata) si Abiogeneza (viata din nimic). A vorbit despre Eduard Harrison si Arno Penzias (premiul Nobel), Louis Pasteur (1862) si Stanley Miller (1953)
- Explozia pre-cambriana
- Cei 20 de aminoacizi necesari vietii, proteinele ci probabilitatea formarii acestora din nimic. Pentru aminoacizi nu ar fi fost o problema foarte mare, doar ca s-au format prea multi aminoacizi, nu doar 20. ( de cercetat pe www.wikipedia.org). Cu proteinele ar fi fost o problema mai mare, anume ca probabilibatea ca sa se formeze lanturi lungi de informatii (gen ADN) ar fi de 10-130
- Stephen Meyers – istoria auto-organizarii.
- Complexitatea ireductibila a unei bacterii ( da am uitat care)
FELICITARI.
Ai citit pana aici si nu ai retinut foarte mult. Ce e important este ca sunt intrebari, care ne afecteaza modul de viata, modul, in care privim universul si cine suntem noi, indivizi, in relatie cu ce exista.
Cartea “The God delusion” a lui Richard Dawkins este dedicata lui Douglas Adams (care a murit in 2001) cu intrebarea (parafrazat): Nu te poti bucura de o gradina foarte frumoasa, fara sa crezi ca exista zane in spatele ei?
Raspunsul nostru ar fi mai degraba – ba da – problema este ca acolo unde exista o gradina frumoasa exista si un gradinar si mai ales – un PROPRIETAR.
sâmbătă, 4 octombrie 2008
Vizita deosebita
O sa vina si autopilot off (3), pentru cei care asteapta ... e deja in lucru si este un "saved post".
Am fost in seara asta in vizita la cineva, de fapt chiar acum vin de acolo.
Am intrat in casa omului, am vazut familia lui extinsa, am dat "noroc" cu toti - fete si baieti deopotriva, apoi m-am asezat. Niste oameni simpli.
S-a asezat langa mine, a pus mana pe mana mea si nu mi-a dat drumul. M-am uitat la mana mea in mana lui si imediat mi-am amintit de mana asta, de semnul de pe ea. Cum as fi putut sa nu imi amintesc?
M-am uitat la parul lui alb pe alocuri, la burta, ne-am comparat burtile, inaltimile, apoi am stat jos.
Nu am putut plange, probabil pentru ca mi-am bagat in cap ca nu trebuie sa arat nicio urma de sensibilitate, iar el... poate pentru ca e mai greu sa plangi cu necunoscuti, sau poate pentru ca erau prea multi cunoscuti.
- Iti place aici? Esti fericit?
- Dane... aici pot sa fac ce vreau...
Am plecat repede ca sa ajung acasa... ar fi vrut sa mai stau. As fi vrut si eu la fel, dar am plecat.
Oare ce e fericirea?
Un omagiu tatalui meu
Am fost in seara asta in vizita la cineva, de fapt chiar acum vin de acolo.
Am intrat in casa omului, am vazut familia lui extinsa, am dat "noroc" cu toti - fete si baieti deopotriva, apoi m-am asezat. Niste oameni simpli.
S-a asezat langa mine, a pus mana pe mana mea si nu mi-a dat drumul. M-am uitat la mana mea in mana lui si imediat mi-am amintit de mana asta, de semnul de pe ea. Cum as fi putut sa nu imi amintesc?
M-am uitat la parul lui alb pe alocuri, la burta, ne-am comparat burtile, inaltimile, apoi am stat jos.
Nu am putut plange, probabil pentru ca mi-am bagat in cap ca nu trebuie sa arat nicio urma de sensibilitate, iar el... poate pentru ca e mai greu sa plangi cu necunoscuti, sau poate pentru ca erau prea multi cunoscuti.
- Iti place aici? Esti fericit?
- Dane... aici pot sa fac ce vreau...
Am plecat repede ca sa ajung acasa... ar fi vrut sa mai stau. As fi vrut si eu la fel, dar am plecat.
Oare ce e fericirea?
Un omagiu tatalui meu
duminică, 7 septembrie 2008
Sambata spontana perfecta?!
Iata o incursiune in viata mea intr-o zi de sambata.
Postul o sa fie lung, dar merita citit...si scris.
EPISODE1
Ma trezesc devreme cu toate ca m-am culcat tarziu. Adun de prin casa, ma spal, stau si nu fac nimic. Vroiam sa plec pe munte, dar... am stat si nu am facut nimic.
Am incercat sa nu ma gandesc la ce ma gandeam si sa incerc aplicarea metodei "shopping" - adica sa merg prin magazine si sa incep sa cumpar chestii, pe care odata mi le-am dorit da nu aveam bani sa mi le iau.
Am fost in 6-7 magazine de biciclete, role, munte si nu am luat nimic. Eram foarte sictirit.
Imbracat cu niste budigai si un tricou de la second "snowboard magazine" am colindat ca un pelerin tampit Bucurestiul.
Imi place sa conduc si, sictirit ca nu mi-am luat nimic si nu am gasit placere in a-mi cumpara chestii, am vrut sa ma intorc acasa. Dar am luat o "lungitura" si asa am ajuns pe drumul spre Targoviste. Am decis pe drum ca voi merge spre Pitesti cu Biblia dupa mine. Ma gandeam ca voi gasi o padure, voi sta, voi citi si ma voi ruga. Nimic unusual pana acum.
Dar deodata...
EPISODE2
... un autostopist pe marginea strazii. Mosulet de 68 de ani. Opresc ( ma mir si eu ca opresc) si il iau.
- Mergeti la Gaiesti?
- Da (numai ca nu stiam unde e)
- Aaa... mergeti la Pitesti
- Nu, nu merg.
- Dar atunci aveti rude sau treaba in Gaiesti
- Nu, nu am.
- Dar atunci de ce mergeti la Gaiesti?
- Pai sa va duc pe dumneavoastra
- Si apoi ce faceti?
- Ma intorc.
Nu m-am uitat, sau nu mi-am putut da seama daca mosuletul era infricosat, bucuros de discutia asta.
- Sa stiti ca nu trebuie sa platiti nimic, va duc pana in fata blocului. Am venit special pentru Dumneavoastra, oriunde vreti sa mergeti va duc eu. Dumnezeu m-a trimis special azi aici pentru Dumneavoastra, iar eu am venit.
Exact asa i-am spus. Si ba mai mult - cu toate ca ma miram de ce debitez din gura - am crezut asta.
Am fost impresionat discutia cu Costi - asa il cheama. Am povestit, apoi m-a invitat la el acasa!
Si deodata mi s-a facut frica - frica de naivitatea lui, de ospitalitatea lui, dar am acceptat.
Sotia lui- credincioasa - cu multe probleme de sanatate... el ortodox, ea "prentecostala".
Cum am intrat in casa Costi i-a zis sotiei "Floare adu Biblia".
Floare- sotia lui isi pierduse vederea la un ochi si incepea sa i se duca vederea si la celalalt.
A avut o viata grea, grea de tot frate - nu porcarii pentru care ne plangem noi(eu).
Si a venit cu Biblia, mi-au pus-o pe masa, si se uitau amandoi la mine.
A doua oara cand m-am speriat- nu stiu cine au inteles ca sunt...de ce nu ii deranjaza budigaii mei, si aspectul meu neingrijit si de ce asteapta de la mine sa ii invat ceva.
Am citit psalmul 142. Floare plangea.
Nu puteam face absolut nimic pentru ea, poate credea ca sunt un vindecator, datorita entuziasmului, cu care sotul ei m-a prezentat. Eram tare emotionat.
Eram si sunt neputincios sa curm o suferinta. Doar Dumnezeu poate.
M-au rugat sa ma rog ca ea sa nu mai injure din cand in cand. Plangea.
Le-am lasat ceva la psalmul 142, dar discret, sa nu ma vada si le-am zis ca mai citeasca.
Apoi Costi mi-a arat orasul. Frumos. liniste.... si chiar pe strada asta am ajuns. Biserica, la care merge sotia lui este pe strada Linistei din Gaiesti.
Doamne, nu o sa uit ziua asta toata viata.
Da nu e gata... asta a fost pana pe la pranz
EPISODE 3
De pe strada linistei am mers printr-o padure cu miros de rahat de am ajuns intr-o pajiste murdara cu tot felul de gunoaie. Am citit PS52 m-am rugat... si am atipit.
Pe parcursul somnului mi-am dat tricoul jos... ca sa il pun sub mine...sa fie confortabil.
M-am trezit pe muzica. Am vazut o vaca si un tzaran sarac cu vaca. Fluiera.... Vaca pastea printre gunoaie...
Mi-a luat ceva sa ma imbrac si sa imi strang Biblia ... am mers spre el - Nea Ilie.
Alta experienta. Mi-a povestit viata lui... iar eu pe a mea. Eu - cam sictirit. El- guraliv.
Vroiam sa ii zic ceva de Dumnezeu, da nu pentru ca trebuie... ci pentru ca e important.
Imi era un pic frica de el, probabil si lui de mine. Stateam departe unu de altu, iar el avea in mana o bata si avea la el si cutit. Eu aveam budigaii :))
Pe parcursul discutiei de vreo 2-3 ore a scos din "rucsac" - adica un sac prins cu o sfoara si legat pe spate- o rosie si branza de vaca ( de la vaca cu care era) si le-a impartit cu mine, si apa la fel.
- Sunt mandru ca ai acceptat sa mananci - zicea el
- Sunt mandru ca mi-ati dat - hop si eu.
Ne-am apropiat si am discutat de politica, vietile noastre... tare fain.M-am simtit ca un Moromete la sfatu de frati :)
Mi-a dat sfaturi.
Imi zicea "pupati-as talpile tale de copil ce esti", pupati-as ochisorii tai... asa vorbea cu mine. M-o fi vazut cu budigaii.... si de aia.
I-am dat si eu sfaturi.
La despartire am intins mana si m-am bucurat.
- Ma mandresc ca mi-ai intins mana, strange-ma bine sa se transmita niste curent intre noi. - Asa imi zicea la despartire.
Simt ca mi-am facut 2 prieteni ieri, dar cu ultimu ... a fost o conexiune faina, o experienta extraordinara, in care frica s-a trasnormat in dragoste si anxietatea initiala in bucurie si tristete la despartire.
Oare ii voi mai revedea? Am adresa lor si numarul de telefon.
Poate ca sunt nebun si poate ca e ciudat ce fac uneori, dar ii multumesc lui Dumnezeu ca m-a facut asa si sa pot invata asa de mult din chestiile astea despre relatii, despre Dumnezeu, despre increderea in El, despre asteptari, despre bucuria care invie cand crezi ca a murit de tot.
O zi ca asta nu ai cum sa o uiti.
Doamne vin cu multimire inaintea Ta. Multumesc pentru oamenii astia si multumesc ca Tu m-ai intalnit cu ei. Te rog lucreaza in inima lor prin faptul ca prin mine le-ai spus despre Tine. Multumesc ca mi-ai transformat frica in bucurie, multumesc ca am fost autentic.
Multumesc pentru Costi, Floare si nea Ilie. Ai tu grija de ei.
Te rog sa o vindeci tu pe Floare, te rog sa ii vorbesti tu ca ea sa isi puna ingrijorarile in mana Ta.
Esti extraordinar, Doamne.
Amin.
Ai citit pana aici. Felicitari.
EPISODE4: aici scrii tu.
Postul o sa fie lung, dar merita citit...si scris.
EPISODE1
Ma trezesc devreme cu toate ca m-am culcat tarziu. Adun de prin casa, ma spal, stau si nu fac nimic. Vroiam sa plec pe munte, dar... am stat si nu am facut nimic.
Am incercat sa nu ma gandesc la ce ma gandeam si sa incerc aplicarea metodei "shopping" - adica sa merg prin magazine si sa incep sa cumpar chestii, pe care odata mi le-am dorit da nu aveam bani sa mi le iau.
Am fost in 6-7 magazine de biciclete, role, munte si nu am luat nimic. Eram foarte sictirit.
Imbracat cu niste budigai si un tricou de la second "snowboard magazine" am colindat ca un pelerin tampit Bucurestiul.
Imi place sa conduc si, sictirit ca nu mi-am luat nimic si nu am gasit placere in a-mi cumpara chestii, am vrut sa ma intorc acasa. Dar am luat o "lungitura" si asa am ajuns pe drumul spre Targoviste. Am decis pe drum ca voi merge spre Pitesti cu Biblia dupa mine. Ma gandeam ca voi gasi o padure, voi sta, voi citi si ma voi ruga. Nimic unusual pana acum.
Dar deodata...
EPISODE2
... un autostopist pe marginea strazii. Mosulet de 68 de ani. Opresc ( ma mir si eu ca opresc) si il iau.
- Mergeti la Gaiesti?
- Da (numai ca nu stiam unde e)
- Aaa... mergeti la Pitesti
- Nu, nu merg.
- Dar atunci aveti rude sau treaba in Gaiesti
- Nu, nu am.
- Dar atunci de ce mergeti la Gaiesti?
- Pai sa va duc pe dumneavoastra
- Si apoi ce faceti?
- Ma intorc.
Nu m-am uitat, sau nu mi-am putut da seama daca mosuletul era infricosat, bucuros de discutia asta.
- Sa stiti ca nu trebuie sa platiti nimic, va duc pana in fata blocului. Am venit special pentru Dumneavoastra, oriunde vreti sa mergeti va duc eu. Dumnezeu m-a trimis special azi aici pentru Dumneavoastra, iar eu am venit.
Exact asa i-am spus. Si ba mai mult - cu toate ca ma miram de ce debitez din gura - am crezut asta.
Am fost impresionat discutia cu Costi - asa il cheama. Am povestit, apoi m-a invitat la el acasa!
Si deodata mi s-a facut frica - frica de naivitatea lui, de ospitalitatea lui, dar am acceptat.
Sotia lui- credincioasa - cu multe probleme de sanatate... el ortodox, ea "prentecostala".
Cum am intrat in casa Costi i-a zis sotiei "Floare adu Biblia".
Floare- sotia lui isi pierduse vederea la un ochi si incepea sa i se duca vederea si la celalalt.
A avut o viata grea, grea de tot frate - nu porcarii pentru care ne plangem noi(eu).
Si a venit cu Biblia, mi-au pus-o pe masa, si se uitau amandoi la mine.
A doua oara cand m-am speriat- nu stiu cine au inteles ca sunt...de ce nu ii deranjaza budigaii mei, si aspectul meu neingrijit si de ce asteapta de la mine sa ii invat ceva.
Am citit psalmul 142. Floare plangea.
Nu puteam face absolut nimic pentru ea, poate credea ca sunt un vindecator, datorita entuziasmului, cu care sotul ei m-a prezentat. Eram tare emotionat.
Eram si sunt neputincios sa curm o suferinta. Doar Dumnezeu poate.
M-au rugat sa ma rog ca ea sa nu mai injure din cand in cand. Plangea.
Le-am lasat ceva la psalmul 142, dar discret, sa nu ma vada si le-am zis ca mai citeasca.
Apoi Costi mi-a arat orasul. Frumos. liniste.... si chiar pe strada asta am ajuns. Biserica, la care merge sotia lui este pe strada Linistei din Gaiesti.
Doamne, nu o sa uit ziua asta toata viata.
Da nu e gata... asta a fost pana pe la pranz
EPISODE 3
De pe strada linistei am mers printr-o padure cu miros de rahat de am ajuns intr-o pajiste murdara cu tot felul de gunoaie. Am citit PS52 m-am rugat... si am atipit.
Pe parcursul somnului mi-am dat tricoul jos... ca sa il pun sub mine...sa fie confortabil.
M-am trezit pe muzica. Am vazut o vaca si un tzaran sarac cu vaca. Fluiera.... Vaca pastea printre gunoaie...
Mi-a luat ceva sa ma imbrac si sa imi strang Biblia ... am mers spre el - Nea Ilie.
Alta experienta. Mi-a povestit viata lui... iar eu pe a mea. Eu - cam sictirit. El- guraliv.
Vroiam sa ii zic ceva de Dumnezeu, da nu pentru ca trebuie... ci pentru ca e important.
Imi era un pic frica de el, probabil si lui de mine. Stateam departe unu de altu, iar el avea in mana o bata si avea la el si cutit. Eu aveam budigaii :))
Pe parcursul discutiei de vreo 2-3 ore a scos din "rucsac" - adica un sac prins cu o sfoara si legat pe spate- o rosie si branza de vaca ( de la vaca cu care era) si le-a impartit cu mine, si apa la fel.
- Sunt mandru ca ai acceptat sa mananci - zicea el
- Sunt mandru ca mi-ati dat - hop si eu.
Ne-am apropiat si am discutat de politica, vietile noastre... tare fain.M-am simtit ca un Moromete la sfatu de frati :)
Mi-a dat sfaturi.
Imi zicea "pupati-as talpile tale de copil ce esti", pupati-as ochisorii tai... asa vorbea cu mine. M-o fi vazut cu budigaii.... si de aia.
I-am dat si eu sfaturi.
La despartire am intins mana si m-am bucurat.
- Ma mandresc ca mi-ai intins mana, strange-ma bine sa se transmita niste curent intre noi. - Asa imi zicea la despartire.
Simt ca mi-am facut 2 prieteni ieri, dar cu ultimu ... a fost o conexiune faina, o experienta extraordinara, in care frica s-a trasnormat in dragoste si anxietatea initiala in bucurie si tristete la despartire.
Oare ii voi mai revedea? Am adresa lor si numarul de telefon.
Poate ca sunt nebun si poate ca e ciudat ce fac uneori, dar ii multumesc lui Dumnezeu ca m-a facut asa si sa pot invata asa de mult din chestiile astea despre relatii, despre Dumnezeu, despre increderea in El, despre asteptari, despre bucuria care invie cand crezi ca a murit de tot.
O zi ca asta nu ai cum sa o uiti.
Doamne vin cu multimire inaintea Ta. Multumesc pentru oamenii astia si multumesc ca Tu m-ai intalnit cu ei. Te rog lucreaza in inima lor prin faptul ca prin mine le-ai spus despre Tine. Multumesc ca mi-ai transformat frica in bucurie, multumesc ca am fost autentic.
Multumesc pentru Costi, Floare si nea Ilie. Ai tu grija de ei.
Te rog sa o vindeci tu pe Floare, te rog sa ii vorbesti tu ca ea sa isi puna ingrijorarile in mana Ta.
Esti extraordinar, Doamne.
Amin.
Ai citit pana aici. Felicitari.
EPISODE4: aici scrii tu.
marți, 2 septembrie 2008
Cel mai tare blog
Am cautat si ... caut. Cu totii cautam.
Prostia este ca atunci cand gasim nu ne dam seama, iar atunci uitam sau pierdem. Poate ne amintim din nou...
Am gasit un blog foarte tare. Il stiam demult, de fapt de ceva timp...
- este un blog foarte foarte vechi,
- nu poti posta comentarii
- titularul blogului e mort de mult timp
- are un numar fix de posturi, anume 150
- nu are poze
Dar e actual. Nu a mai postat omul de foarte mult timp pe blogul lui... si e foarte fain.
Toate astea il descalifica pentru a se numi "blog", dar pentru faptul ca este asa de intim, atat de adanc in ce spune omu asta, cat de mult se deschide.... e mai mult decat un blog.
David il cheama pe omu asta si dupa ce scrie cred ca a trecut prin multe in viata lui.
Pentru azi va recomand postul 142, 143 si ... daca aveti timp... 119.
http://www.biserica.org/Biblia/VT/Psalmii/142_index.html
Sa fiti iubiti
Prostia este ca atunci cand gasim nu ne dam seama, iar atunci uitam sau pierdem. Poate ne amintim din nou...
Am gasit un blog foarte tare. Il stiam demult, de fapt de ceva timp...
- este un blog foarte foarte vechi,
- nu poti posta comentarii
- titularul blogului e mort de mult timp
- are un numar fix de posturi, anume 150
- nu are poze
Dar e actual. Nu a mai postat omul de foarte mult timp pe blogul lui... si e foarte fain.
Toate astea il descalifica pentru a se numi "blog", dar pentru faptul ca este asa de intim, atat de adanc in ce spune omu asta, cat de mult se deschide.... e mai mult decat un blog.
David il cheama pe omu asta si dupa ce scrie cred ca a trecut prin multe in viata lui.
Pentru azi va recomand postul 142, 143 si ... daca aveti timp... 119.
http://www.biserica.org/Biblia/VT/Psalmii/142_index.html
Sa fiti iubiti
vineri, 1 august 2008
Autopilot off (2)
Sau te tai, tai, tai... erau cuvintele, in ale caror lacrimi adormi John in spatele camionetei murdare condusa de slinos pe un drum prafuit.
Dimineata, ce frumos e dimineata pe la ora 5, 5 jumate pe o sosea, serpuita pe o faleza.
"Cat de frumos poate fi..." se gandea John bucurandu-se de un rasarit extraordinar. Problemele lui parca disparusera in zare, inghitite de marea acum calma, topite de razele soarelui, care strapungea orizontul.
"Toate se vor rezolva" - isi zicea el, incercand sa faca abstractie de gravitatea situatiei.
"Ai observat ceva?" - intreba interlocutorul prea putin mirat de atitudinea lui John.
"Nu mai mergem, ne-am oprit, de fapt m-am trezit stand, nu mergand" - rosti John cu un suras ironic indreptat spre interlocutor si dandu-si seama cat de greu gandeste dimineata.
"si" - continua el gandul - "parca nu vroiam sa ajung undeva anume, dar simt ca unde sunt acum nu este unde vroiam sa ajung. Nu e bine!"
"Unde m-ai adus???" - zbiera el catre slinos, care, datorita zgomotului se ridica cu fata direct in parbrizul camionetei. "Nu ziceai ca mergi la Vltaska, sau sa ceva? Aici suntem pe camp..."
"Stai calm omule ca iti povestesc" - rasuna slinosul, in timp ce se scarpina in cap, acolo unde se lovise.
"John ai auzit vreodata de Vltaska?"- intrba slinosul cu un ranjet pe buze
"Nu"
"Nici eu"- mari slinosul ranjetul considerabil.
"De ce m-ai mintit? De ce m-ai adus aici? Cum ajung inapoi?- exclama John, care tocmai isi daduse seama de tradare.
"Eu fac ce vreu, mint, fur, omor dupa bunul meu plac, nu trebuie sa iti dau vre-o explicatie. Nu ma intereseaza nici unde suntem si nici cum ajung inapoi. TU esti aici din voia mea si pentru ca esti prost.
Nu cred ca te intereseaza in mod real cum ajungi inapoi pentru ca nu stii unde vrei sa mergi. Pentru un om ca tine viata este fara speranta."
Dupa incheierea monologului foarte scurt John isi lua un timp de cateva secunde de meditatie. Nu avea de ales, era blocat.
"Bine, dar ... cum... am ajuns aici?"
"Sa-ti explic" - intra si interlocutorul in discutie..." ai zis ca mergi doar inainte si vei stii cand va fi timpul sa te opresti - ceea ce mi se pare absolut prostesc, dar fie. Te-ai gandit ca o calatorie iti va solutiona problemele de care vrei sa fugi... si in stupizenia ta chiar ai incercat sa fugi fizic de ele. Apoi chiar ai plecat la drum si ai mers ba inainte, ba la stanga, ba la dreapta, te-ai lasat purtat de orice om, pe care l-ai intalnit in cale, de orice adiere de vant care culca trestia!
Nu te mai revolta atat... accepta! Nu mai lupta! O sa te doara si mai tare....!"
"Mai bine te-ai bucura" - arunca slinosul cuvintele peste fata lui John, amarat de framantari
"De ce sa ma bucur?!"
"De rasarit - este ultimul rasarit pe care il vei vedea in viata ta"
Cu slinosul nu era de gluma, se pare...
Dimineata, ce frumos e dimineata pe la ora 5, 5 jumate pe o sosea, serpuita pe o faleza.
"Cat de frumos poate fi..." se gandea John bucurandu-se de un rasarit extraordinar. Problemele lui parca disparusera in zare, inghitite de marea acum calma, topite de razele soarelui, care strapungea orizontul.
"Toate se vor rezolva" - isi zicea el, incercand sa faca abstractie de gravitatea situatiei.
"Ai observat ceva?" - intreba interlocutorul prea putin mirat de atitudinea lui John.
"Nu mai mergem, ne-am oprit, de fapt m-am trezit stand, nu mergand" - rosti John cu un suras ironic indreptat spre interlocutor si dandu-si seama cat de greu gandeste dimineata.
"si" - continua el gandul - "parca nu vroiam sa ajung undeva anume, dar simt ca unde sunt acum nu este unde vroiam sa ajung. Nu e bine!"
"Unde m-ai adus???" - zbiera el catre slinos, care, datorita zgomotului se ridica cu fata direct in parbrizul camionetei. "Nu ziceai ca mergi la Vltaska, sau sa ceva? Aici suntem pe camp..."
"Stai calm omule ca iti povestesc" - rasuna slinosul, in timp ce se scarpina in cap, acolo unde se lovise.
"John ai auzit vreodata de Vltaska?"- intrba slinosul cu un ranjet pe buze
"Nu"
"Nici eu"- mari slinosul ranjetul considerabil.
"De ce m-ai mintit? De ce m-ai adus aici? Cum ajung inapoi?- exclama John, care tocmai isi daduse seama de tradare.
"Eu fac ce vreu, mint, fur, omor dupa bunul meu plac, nu trebuie sa iti dau vre-o explicatie. Nu ma intereseaza nici unde suntem si nici cum ajung inapoi. TU esti aici din voia mea si pentru ca esti prost.
Nu cred ca te intereseaza in mod real cum ajungi inapoi pentru ca nu stii unde vrei sa mergi. Pentru un om ca tine viata este fara speranta."
Dupa incheierea monologului foarte scurt John isi lua un timp de cateva secunde de meditatie. Nu avea de ales, era blocat.
"Bine, dar ... cum... am ajuns aici?"
"Sa-ti explic" - intra si interlocutorul in discutie..." ai zis ca mergi doar inainte si vei stii cand va fi timpul sa te opresti - ceea ce mi se pare absolut prostesc, dar fie. Te-ai gandit ca o calatorie iti va solutiona problemele de care vrei sa fugi... si in stupizenia ta chiar ai incercat sa fugi fizic de ele. Apoi chiar ai plecat la drum si ai mers ba inainte, ba la stanga, ba la dreapta, te-ai lasat purtat de orice om, pe care l-ai intalnit in cale, de orice adiere de vant care culca trestia!
Nu te mai revolta atat... accepta! Nu mai lupta! O sa te doara si mai tare....!"
"Mai bine te-ai bucura" - arunca slinosul cuvintele peste fata lui John, amarat de framantari
"De ce sa ma bucur?!"
"De rasarit - este ultimul rasarit pe care il vei vedea in viata ta"
Cu slinosul nu era de gluma, se pare...
duminică, 13 iulie 2008
Autopilot off
"Acum e negru, totul e negru" - spuse John cu glas indurerat si sumbru. "Nu pot face nimic"- continua el cu capul indreptat spre centrul pamantului si aruncand cate un picior in fata celuilalt.
Venise de departe, omul a parcurs un drum lung si greu, plin de capcane, plin de lupte pierdute, dar si unele castigate.
"Ce crezi ca se va intampla acum?" - intreba interlocutorul lui de drum.
"Nu imi pasa - poate ma opresc, poate merg inainte asa cum sunt, sau ma intorc" - continua John pe un ton nepasator, lasand in urma lui o dara de sictir.
Sangera grav, era ranit, iar sictirul se scurgea din el picatura cu picatura. Puteai sa il mirosi de la o distanta foarte mare.
Viata lui John a inceput rau si a continuat si mai rau. A trecut prin sute de incercari si a luptat. Dar la un moment dat a inceput sa ia decizii gresite, din ce in ce mai gresite, astfel incat acum, in loc sa fie in tzara lui, in familia lui, era singur doar cu "interlocutorul" pe un drum prafuit intre Pakistan si India. Cu fata scorojita de arsita soarelui, buzele sangerande, trupul obosit mergea spre India. Un om nebun, un om dur, un om cotropit de o legiune de demoni cu regrete in viata, asta era John. Parea insa cateodata foarte in ordine, mai ales cand stateai cu el la masa, crea o atmosfera relaxanta in jurul lui, era un om placut si vioi, un om plin de viata.
"Incotro ???" spuse brusc soferul camionetei, care opri intr-un nor de fum si praf in dreptul lui John?
“ Poftim?” - se minuna John, care isi indrepta privirea dinspre centrul pamantului catre jegul de masina de langa el si catre soferul slinos al acesteia.
“Unde te pot duce, unde vrei sa mergi?” - repeta slinosul.
“Acolo unde mergem toti - la moarte!” - raspunse John pe un ton stricat.
“Domnule cu totii ne indreptam spre moarte, dar intre timp sa ne oprim si pe aici. Hai urca, eu merg la Vltaska.
John isi arunca toate posesiunile de calatorie in camioneta slinosului dupa dialogul scurt si ironic. A refuzat sa stea in fata cu soferul, a vrut mai degraba sa se aseze in spate, in praf si mizerie.
Minte sanatoasa intr-un corp sanatos - iar cand mintea este bolnava asa arata si corpul. Asta era John.
Din tot ceea ce putea fi si trebuia sa fie se gasea deodata cum nu si-ar fi imaginat niciodata ca ar putea ajunge. Dar aici era. Ce putea face acum? Cum era sa iasa din aceasta incurcatura nemernica, pe care viata i-a pregatit-o?
In timpul, in care a avut telfonul mobil nu l-a sunat nimeni, nici unul, dintre cei care sa dadeau prietenii lui.
"Nimanui nu i-a pasat de mine" - gandea John in spatele camionetei, in timp ce datorita drumului prost vertebrele coloanei sale se tasau, apasand mai tare pe durerea spiritual cu un volum din ce in ce mai ridicat de durere fizica.
Dupa ce a fost jefuit in Kazahstan acum 2 luni a ramas taiat de cei de acasa, lipsit de orice fel de a comunica cu ei. La inceput doar acest gand a fost inspaimantator pentru el, dar apoi si-a dat seama ca de fapt de aia plecasa – sa scape de nenorocitii si bastarzii, pe care ii cunostea. A plecat ca sa isi verse mania impotriva lor asupra lui.
“Mi se pare cea mai mare prostie ce vrei tu sa faci, in plus nu inteleg de ce ai facut-o!”-auzi John din nou vocea interlocutorului in ureche.
“Un om disperat, fara speranta, fara viata implinita, fara promisiuni, fara incredere – ce crezi ca mai poate face, hmmm? Ia spune tu, daca esti asa destept! – izbucni John in lacrimit si in urlet.
“Liniste in spate!” – se auzi zbierind vocea slinosului, “sau te tai”.
Venise de departe, omul a parcurs un drum lung si greu, plin de capcane, plin de lupte pierdute, dar si unele castigate.
"Ce crezi ca se va intampla acum?" - intreba interlocutorul lui de drum.
"Nu imi pasa - poate ma opresc, poate merg inainte asa cum sunt, sau ma intorc" - continua John pe un ton nepasator, lasand in urma lui o dara de sictir.
Sangera grav, era ranit, iar sictirul se scurgea din el picatura cu picatura. Puteai sa il mirosi de la o distanta foarte mare.
Viata lui John a inceput rau si a continuat si mai rau. A trecut prin sute de incercari si a luptat. Dar la un moment dat a inceput sa ia decizii gresite, din ce in ce mai gresite, astfel incat acum, in loc sa fie in tzara lui, in familia lui, era singur doar cu "interlocutorul" pe un drum prafuit intre Pakistan si India. Cu fata scorojita de arsita soarelui, buzele sangerande, trupul obosit mergea spre India. Un om nebun, un om dur, un om cotropit de o legiune de demoni cu regrete in viata, asta era John. Parea insa cateodata foarte in ordine, mai ales cand stateai cu el la masa, crea o atmosfera relaxanta in jurul lui, era un om placut si vioi, un om plin de viata.
"Incotro ???" spuse brusc soferul camionetei, care opri intr-un nor de fum si praf in dreptul lui John?
“ Poftim?” - se minuna John, care isi indrepta privirea dinspre centrul pamantului catre jegul de masina de langa el si catre soferul slinos al acesteia.
“Unde te pot duce, unde vrei sa mergi?” - repeta slinosul.
“Acolo unde mergem toti - la moarte!” - raspunse John pe un ton stricat.
“Domnule cu totii ne indreptam spre moarte, dar intre timp sa ne oprim si pe aici. Hai urca, eu merg la Vltaska.
John isi arunca toate posesiunile de calatorie in camioneta slinosului dupa dialogul scurt si ironic. A refuzat sa stea in fata cu soferul, a vrut mai degraba sa se aseze in spate, in praf si mizerie.
Minte sanatoasa intr-un corp sanatos - iar cand mintea este bolnava asa arata si corpul. Asta era John.
Din tot ceea ce putea fi si trebuia sa fie se gasea deodata cum nu si-ar fi imaginat niciodata ca ar putea ajunge. Dar aici era. Ce putea face acum? Cum era sa iasa din aceasta incurcatura nemernica, pe care viata i-a pregatit-o?
In timpul, in care a avut telfonul mobil nu l-a sunat nimeni, nici unul, dintre cei care sa dadeau prietenii lui.
"Nimanui nu i-a pasat de mine" - gandea John in spatele camionetei, in timp ce datorita drumului prost vertebrele coloanei sale se tasau, apasand mai tare pe durerea spiritual cu un volum din ce in ce mai ridicat de durere fizica.
Dupa ce a fost jefuit in Kazahstan acum 2 luni a ramas taiat de cei de acasa, lipsit de orice fel de a comunica cu ei. La inceput doar acest gand a fost inspaimantator pentru el, dar apoi si-a dat seama ca de fapt de aia plecasa – sa scape de nenorocitii si bastarzii, pe care ii cunostea. A plecat ca sa isi verse mania impotriva lor asupra lui.
“Mi se pare cea mai mare prostie ce vrei tu sa faci, in plus nu inteleg de ce ai facut-o!”-auzi John din nou vocea interlocutorului in ureche.
“Un om disperat, fara speranta, fara viata implinita, fara promisiuni, fara incredere – ce crezi ca mai poate face, hmmm? Ia spune tu, daca esti asa destept! – izbucni John in lacrimit si in urlet.
“Liniste in spate!” – se auzi zbierind vocea slinosului, “sau te tai”.
sâmbătă, 5 iulie 2008
Praga - Culmea ironiei
Am ajuns si eu in Praga. Nu e departe.
Avand in vedere postul trecut, cel cu concediile romanilor si altele... si feedback-ul primit de la cineva ma gasesc in ipostaza ciudata de a mentiona 2 lucruri:
1. Am intrebat pana la urma colegii, prietenii... daca au fost in Praga, sau Paris/ Viena de sarbatori sau Grecia ca sa vad daca parerea mea, pe care am exprimat-o inainte sa gandesc prea mult tine apa sau nu. Nu tine. Majoritatea nu au fost in Grecia, Praga, Paris sau Viena de sarbatori.
Ce concluzie pot sa trag?
2. Chestia cu weekendul
Sunt in Praga. Un weekend prelungit. Ieri am fost aproape toata ziua la cumparaturi, la... atentie ... reduceri. Se pare ca sunt roman iar romanii vin la pachet - cu plusuri si minusuri (0).
D
Avand in vedere postul trecut, cel cu concediile romanilor si altele... si feedback-ul primit de la cineva ma gasesc in ipostaza ciudata de a mentiona 2 lucruri:
1. Am intrebat pana la urma colegii, prietenii... daca au fost in Praga, sau Paris/ Viena de sarbatori sau Grecia ca sa vad daca parerea mea, pe care am exprimat-o inainte sa gandesc prea mult tine apa sau nu. Nu tine. Majoritatea nu au fost in Grecia, Praga, Paris sau Viena de sarbatori.
Ce concluzie pot sa trag?
2. Chestia cu weekendul
Sunt in Praga. Un weekend prelungit. Ieri am fost aproape toata ziua la cumparaturi, la... atentie ... reduceri. Se pare ca sunt roman iar romanii vin la pachet - cu plusuri si minusuri (0).
D
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
Flag counter?
Stat
