Fix acum 5 minute eram in Mega Image-ul de jos de la mine. Shop and Go sau "mega mic" cum i se mai zice.
Merg sa cumpar de acolo pentru ca "Mega Mare" e prea departe, comparativ cu asta micu'
La mega-ul asta lucreaza urmatorii:
1. Sefa magazinului: o doamna, de vreo 40 de ani. E cumva sefa magazinului. Cea mai lunga interactiune cu ea a fost cand parea ca nu imi merge cardul si ii era frica ca o sa fug cu punga, asta dupa vreo 2 ani de client fidel ce sunt.
2. Tipul plictisit. Odata era un pret aiurea pe o eticheta, a scanat, a vazut pretul mai mare, a zambit. Eram atent la ce face un roman cand fura fara sa vrea, isi da seama ca fura. Tace, se preface... sau rade. Asta a ras.
3. O tipa/doamna/femeie mai slabuta, inalta cu care nu am interactionat niciodata. Pare cu ceva probleme acasa.
4. O fata mai plinuta, pare de treaba, am interactionat de cateva ori.
Ii salut pe toti, uneori ma saluta inapoi. Pe langa astia mai sunt inca vreo 3, care fac o rotatie cumva si pe care ii vad rar. Ii salut si pe ei.
Si mai e grecu'
El este ownerul, si asta ma aduce la povestea din seara asta.
Grecu asta ma face sa ma simt bine, cu accentul lui strain, cu ceva... nu stiu. Ma atrage si jur ca as cumpara din mega-ul asta chiar daca ar fi mai departe. Ma face sa ma simt ca "bine am venit".
Il vad rar si de fiecare daca ma uimeste.
1. Imi zice "buna seara"
2. imi spune dumneavoastra
3. dar ce face la final e epic: multumesc ca ati cumparat de la noi.
In seara asta ma uitam la el si l-am intreba de unde e, i-am spus ca e bun de tot pe business. A zambit. Stie. Evident ca stie.
Diferenta dintre el si nepasarea celorlalti este colosal de mare.
Am plecat de la Mega Mic fericit cumva, bucuros ca cineva mi-a multumit ca am cumparat de la un mega image de la care sunt oarecum obligat de lenea mea sa cumpar. M-am simtit important si tratat bine. Doar printr-o multumire. Wow.
Tare omul asta sau nu?
Merg sa cumpar de acolo pentru ca "Mega Mare" e prea departe, comparativ cu asta micu'
La mega-ul asta lucreaza urmatorii:
1. Sefa magazinului: o doamna, de vreo 40 de ani. E cumva sefa magazinului. Cea mai lunga interactiune cu ea a fost cand parea ca nu imi merge cardul si ii era frica ca o sa fug cu punga, asta dupa vreo 2 ani de client fidel ce sunt.
2. Tipul plictisit. Odata era un pret aiurea pe o eticheta, a scanat, a vazut pretul mai mare, a zambit. Eram atent la ce face un roman cand fura fara sa vrea, isi da seama ca fura. Tace, se preface... sau rade. Asta a ras.
3. O tipa/doamna/femeie mai slabuta, inalta cu care nu am interactionat niciodata. Pare cu ceva probleme acasa.
4. O fata mai plinuta, pare de treaba, am interactionat de cateva ori.
Ii salut pe toti, uneori ma saluta inapoi. Pe langa astia mai sunt inca vreo 3, care fac o rotatie cumva si pe care ii vad rar. Ii salut si pe ei.
Si mai e grecu'
El este ownerul, si asta ma aduce la povestea din seara asta.
Grecu asta ma face sa ma simt bine, cu accentul lui strain, cu ceva... nu stiu. Ma atrage si jur ca as cumpara din mega-ul asta chiar daca ar fi mai departe. Ma face sa ma simt ca "bine am venit".
Il vad rar si de fiecare daca ma uimeste.
1. Imi zice "buna seara"
2. imi spune dumneavoastra
3. dar ce face la final e epic: multumesc ca ati cumparat de la noi.
In seara asta ma uitam la el si l-am intreba de unde e, i-am spus ca e bun de tot pe business. A zambit. Stie. Evident ca stie.
Diferenta dintre el si nepasarea celorlalti este colosal de mare.
Am plecat de la Mega Mic fericit cumva, bucuros ca cineva mi-a multumit ca am cumparat de la un mega image de la care sunt oarecum obligat de lenea mea sa cumpar. M-am simtit important si tratat bine. Doar printr-o multumire. Wow.
Tare omul asta sau nu?
