Dar in primul rand vreau sa va urez o Sarbatoare a Nasterii Domnului Isus Hristos binecuvantata, cu Domnul insusi in centrul privirilor voastre!
Ce pot spune despre mine este ca nu prea sunt tolerant. Prin asta inteleg ca daca ce scriu stiu ca te deranjaza, si poate ar fi mai bine sa nu scriu ca sa nu te jignesc cumva, tot o sa scriu.
STARE DE SOC
Sunt pur si simplu oripilat de cultura noastra. Ziceam ceva de genul acesta si de 1 Dec. Dar acum lucrurile au luat-o razna.
Cultura noastra sexuala/pornografica - ca practic asta a devenit - tocmai mi-o prezinta pe Anda Adam semidezbracata cu niste mosi craciuni dansand la emisiunea Mihaelei Radulescu - care de sarbatori ma intreaba in chiloti de pe sute de afise daca singura mea placere este fumatul - insinuand sa o inlocuiesc, poate cu sexul sau cu alte dependente pornografice?
Toate astea se intampla pe data de 25 decembrie, adica la o zi dupa concertul extraordinar a lui Banica Junior. Wow. Am pierdut concertul. Dar sunt asaltat la televizor de alte porcarii, la fel de mari.
BAI!!!!!!Ce am ajuns?
Tu, noi cu totii - ce am ajuns de ne batem joc in halul asta de o sarbatoare asa de mare? Am inceput prin a-l inlocui pe Hristos cu Mos Craciun- un idol. Ne inchinam lui mos craciun pentru ca mosu asta e cum vrem noi sa fie. E un fel de dumnezeu creat de mintile noastre.
Grasanu asta rosu nu se uita la toate pacatele noastre si cel mai important atribut al lui este toleranta. DA. Nu te judeca. Poti face ce vrei si e ok.
Un lucru bun de craciun este ca suntem mai concentrati pe familie. Asta e bine. Facem cadouri celor dragi - asta e iarasi bine. Manifestam dragoste - e foarte bine.
Dar am auzit acum ca e la moda sa faci „chef” de craciun, evident nu cu familia. Asa o pervertire a craciunului nu am vazut niciodata pana acum. Poate doar nu m-am uitat.
Cea mai mare dovada a stricaciunii Sarbatorii acesteia despre care vorbesc este in atitudinea noastra fata de numele ISUS HRISTOS. Frate daca ma apuc sa trimit SMS-uri in care scriu numele acesta sunt considerat un fel de fanatic religios, un fel de ciudat intolerant. Daca cineva e de alta religie si el de craciun sarbatoreste altceva – iubirea, dragostea, cadourile si mai stiu eu ce… Nesimtitul de mine nu am grija de sentimentele lui, saracu! Fiecare sarbatoreste de craciun fix ce vrea, iar daca cineva sarbatoreste CE TREBUIE este considerat deplasat.
Daca imi trimiti SMS de craciun si imi zici „Craciun fericit” si alte urari ma bucur. Daca imi trimiti SMS si imi zici despre Isus, Mantuitorul nu pot decat sa ma mir ca mai sunt oameni credinciosi ca tine. Dar nu cumva sa imi trimit SMS cu reni, mosu’ care sa ma binecuvanteze, bradu magic caruia sa ma inchin si culmea – sa ii cant :)))) Iti voi da cu el fix de cap! (la figurat desigur :))) Deci nu te obosi, te rog.
Ti se pare ca sunt deplasat cu afirmatiile mele, nu? Poate de craciun ar trebui sa fiu mai - nu stiu cum – sa inspir dragoste, atmosfera calda, cadouri.
Acolo unde Dumnezeu nu este nu exista dragoste, exista pofta. Unde Dumnezeu nu este exista ura, idolatrie, materialism, egoism, cadouri – da pentru ego!
Intelegi tu de ce sunt oripilat???
ADEVARUL- ce sarbatorim de fapt
Isus Hristos, Mantuitorul omenirii s-a nascut in Betleemul din Iudeia. Au stiut cativa, niste ciobani, armate de ingeri, 3 magi care au venit vai de ei din Medo-Persia cel mai probabil, Dumnezeu insusi, Maria, mama lui Isus – o virgina insarcinata si Iosif - care nu era fizic tatal lui Isus, ci sotul Mariei.
L-am uitat pe Irod – Irod asta mare smecher- a incercat sa ii pacaleasca pe magi sa il instiiteze unde s-a nascut „REGELE” – evident ca sa il omoare. Magii insa fiind instiintati de Dumnezeu i-au dat cu flit lu Irod si au plecat acasa pe furis, evitand intalnirea cu Irod.
Insa Irod – pe cat de rau era- a facut ceva – A LUAT IN SERIOS NASTEREA REGELUI!!! Apoi a ordonat sa omoare toti copii de parte masculina din tinut cu varste mai mici de 2 ani.
Istoria de Craciun o poti citi in Evanghelia dupa Matei, capitolul 2 si 3.
END
Cine stie cand o sa citesti tu chestia asta, pe care o scriu acum, si cum o sa iti vorbeasca Dumnezeu prin asta – oricum sa stii ca daca o sa o citesti peste 5 ani vara poti citi si atunci din Matei.
Inainte sa ma judeci pe mine pentru ce scriu, cum scriu, ce expresii folosesc ar trebui sa te gandesti la tine. "Chiar asa - dar eu ce sarbatoresc mai frate????"
Imi doresc foarte mult sa ma insel. Sa imi cer iertare ca poate prin ce am scris mai pe la inceput nu este adevarat si ca Hristos este in centrul sarbatorii noastre si sper sa fie asa. Daca nu este sper sa devina.
In ultimul rand vreau sa va urez o Sarbatoare a Nasterii Domnului Isus Hristos binecuvantata, cu Domnul insusi in centrul privirilor voastre!
Dan
joi, 25 decembrie 2008
marți, 9 decembrie 2008
"Luminite de crize"
Citate celebre din ultimul timp:
Castigatorul premiului cel mare
Anca: "Luminite de crize" - vorbind despre luminile, la care le-au dat drumul pe 5 sau 6 dec prin capitala si descriine minunatia in felul acesta minunat - luminite de crize - putine, mici, intarziate.
Pe locul 2 (ieri) Adi:
Zicea ceva de genul "S-au trezit toti! Aia cu care ma lupt eu in fiecare dimineata" - referindu-se la lupata fiecarui barbat si a fiecarei femei cu toti ceilalti in trafic. Jucam in tinerete un joc cu tari, in care erau niste aliante. Ne placea sa zicem: Romania contra toti.
Azi s-a implinit ceva similar. Eu contra voi - fiecare pentru el.
Pe locul 3 (acum imi amintesc):
Crie (Alma): Asta e tare: Born to party, forced to work. Status de pe YM.
Pac - pac
Castigatorul premiului cel mare
Anca: "Luminite de crize" - vorbind despre luminile, la care le-au dat drumul pe 5 sau 6 dec prin capitala si descriine minunatia in felul acesta minunat - luminite de crize - putine, mici, intarziate.
Pe locul 2 (ieri) Adi:
Zicea ceva de genul "S-au trezit toti! Aia cu care ma lupt eu in fiecare dimineata" - referindu-se la lupata fiecarui barbat si a fiecarei femei cu toti ceilalti in trafic. Jucam in tinerete un joc cu tari, in care erau niste aliante. Ne placea sa zicem: Romania contra toti.
Azi s-a implinit ceva similar. Eu contra voi - fiecare pentru el.
Pe locul 3 (acum imi amintesc):
Crie (Alma): Asta e tare: Born to party, forced to work. Status de pe YM.
Pac - pac
luni, 1 decembrie 2008
La multi ani Romania
Sarbatorim azi ziua romanilor. Pe protv se spune "sa explodeze bomba cu mamaliga" si "s-o facem lata, inca odata". Si iata ca au fost alegeri si am facut-o lata, a treia oara :)))
In rest - tuturor celor ce va simtiti romani va urez La multi ani. Pot spune ca exista o orecare mandrie in mine ca sunt roman, nu imi e rusine cu tara mea, multumesc lui Dumnezeu ca m-am nascut aici
De ziua noastra imi doresc pentru mine si pentru tine sa ne apropiem mai mult de Dumnezeu.
Ma uit pe geam si e frumos afara. Avem o tara frumoasa.
Dan
luni, 17 noiembrie 2008
Universul este etern sau are un inceput?
Salut, vorba lu Orange.
Am fost aseara cu un prieten bun la o conferinta despre creatie si evoulutie. (link)
http://www.presaonline.com/stiri/socant/unul-dintre-creatorii-acceleratorului-de-particule-vine-in-romania-435545.html
IMPRESII DE CONFERINTA DE 2 ORE GIUMATE
A durat cam 2.5 ore. spre surprinderea mea am fost atent, cred ca mai atent decat am fost vreodata 2 ore giumate consecutive in viata mea.
Omul a vorbit despre idei, filosofie, teologie. A afirmat ca este om de stiinta si lucreaza la Acceleratorul de Particule. In primele 5 minute a spus si ca este un crestin convins si in seara asta vom observa unde duc dovezile - spre creatie sau spre evolutie.
Si eu sunt crestin convins. Cateodata e foarte vizibil, alteori mai putin vizibil, dar este acolo....
Am mai fost la ceva asemanator, unde vorbitorul a facut cam aceleasi afirmatii, cam tot in 5 minute. Dar apoi, vorbind despre Dumnezeu, filosifie, cateva idei, a uitat sa arate dovezi.
Daca as fi fost ateu sau agnostic cred ca m-as fi suparat foarte tare.
Tipul de aseara a fost diferit. A citat foarte multi laureati la premul Nobel, cercetatori foarte cunoscuti. Despre unii nu stiam ca sunt credinciosi, iar despre altii stiam ceva vag (Pascal, Farraday, Newton, Maxwell).
DAR apoi am ajuns in miezul problemei si omul asta ne-a povestit despre munca lui. Spunea ca nu este deloc paradoxal ca el este un om de stiinta in domeniul fizicii particulelor, pasionat de munca lui dar si un crestin convins.
A inceput cu formule, grafice, teorii despre univers - cum sa spun - am fost asa de atent, de parca as fi avut un gol in mine, care sa suga toata informatia respectiva. Din pacate nu am inteles eu extrem de mult, dar stiu ca daca tipu asta ar fi fost profu meu de fizica din liceu SIGUR eram si eu pasionat sa accelerez particulele.
JURNAL DE CONFERINTA DE 2 ORE GIUMATE.
Ziceam ca pun pe blog cateva idei, pe care le-am scris acolo. Daca te plictisesti... si vezi ca o sa fie ceva de citit poti sa dai scroll down si sa te gandesti direct la cateva intrebari, daca nu citeste tot.
1. In primul rand mi-am scris nume, pe care am de gand sa le caut pe www.wikipedia.org, sa vad cine sunt si ce au facut.
Thomas Nagel, prof. Filosofie la NY (poate la nu situ ce universitate sau un liceu din Bronx ))
Peter Atkins, prof. Chimie, Oxford
Francis Collins, director « Human Genome Project »
Richard Dawinks, biolog evolutionist, Oxford
George Klein, biolog si imunolog, Budapesta
Jean Roststana, biolog
Robert Millikan, fizician (nober price winner)
A. Kerkut, zoolog evolutionist
Eugene Wigner, fizician (nobel price winner)
A. Einstein – zicea ca universul este inteligibil, are o ordine extraodinara si are o structura matematica...(cand a zis de matematica mi s-a zburlit parul de pe ceafa si am inghiti in sec, in amintirea anilor de liceu )).
Stepehn Hawking
Allan Sandage – care este considerat parintele cosmologiei moderne si care punea o intrebare foarte buna, pe care am mai auzit-o la Francis Schaeffer si la Descartes :”De ce sa existe ceva mai degraba decat sa nu existe nimic?”
Mai povestea despre metoda stiintifica de inductie si deductie (toate available in detaliu pe www.wikipedia.org si inca o chestie faina, ia vedeti aici:
1. Ai niste IPOTEZE si le testezi prin experimente
2. daca testele confirma ipotezele formezi TEORIA si testezi teoria prin experimente
3. daca teoria este confirmata de teste formezi un POSTULAT (gen. Toate x au un Y), iar daca nu teoria este gresita si trebuie sa renunti la ea.
Evolutia este o teorie si nu poate fi testata. Macroevolutia (evolutia intre specii) nu poate fi replicata, Microevolutia ( in cadrul speciei) o vedem si azi (caine, caine vagabond , lup, dingo).Nici creatia nu poate fi replicata.
2. Apoi a pus diverse intrabari, care se dezbat in in fizica particulelor anul asta:
De exemplu: universul este etern si va fi etern sau are un inceput, si , poate un sfarsit?
Big Bang – despre care e imposibil sa nu fi auzit nimic explica cum ca universul a avut un inceput. Cateva elemente de baza care sustin aceasta teorie
1. Universul se extinde (o cercetare bazata pe unde rosii – de indepartare si albastre – de apropiere- cautati pe wikipedia …)
2. Universul este format 73% din materie neagra, 23% din energie neagra si 4% din atomi.
3. Candva universul a avut o temperatura de 3000 K, acum are doar 2.73 K- e vorba despre o chestie, pe care nu am inteles-o foarte bine…. Cititi pe wikipedia
Au mai urmat niste chesti legate de materie si antimaterie. Premiul Nobel pentru fizica anu asta a fost decernat unor japonezi pentru studii in sfera asta.
Iar acum o chestie, pe care sunt convins ca putini o stiati:
Tzesuttul e format din celule
Celulele formate din molecule, iar molecula din atomi.
Atomu are electroni si in centru protoni si neutroni – sigur stiati asta.
Protonii si neutroni,si parca si electronii sunt formati din QUARKS, iar acesti quarks formati din Leptoni si BOSONI!
Cu acceleratorul de particule cauta oamenii bosonul lui Higgs (un alt cercetator de la Geneva)
Nu vreau sa plictisesc un cititor fidel, asa ca sumarizez inca cateva aspecte. Omul nostru a mai vorbit despre
- Fred Hoyle – energiile de formare ale Oxigenului (in ceea ce priveste fizica particulelor)
- Constanta structurii fine!
- Richard Feynman
- Forta gravitationala/ forta lui Couloumb – daca diferenta intre cele doua forte este, fata de cum este acum ar fi o diferenta de 10-40 am avea in galaxie doar stele mari, cu masa mare, iar daca ar fi de 10-39 ar exista doar stele mici, fara masa mare. Asta da “fine tuning”
Apoi un alt capitol a fost despre biologie, zoologie, botanica ( si in general chestii cu bio sau zoo)
- Biogeneza (viata din viata) si Abiogeneza (viata din nimic). A vorbit despre Eduard Harrison si Arno Penzias (premiul Nobel), Louis Pasteur (1862) si Stanley Miller (1953)
- Explozia pre-cambriana
- Cei 20 de aminoacizi necesari vietii, proteinele ci probabilitatea formarii acestora din nimic. Pentru aminoacizi nu ar fi fost o problema foarte mare, doar ca s-au format prea multi aminoacizi, nu doar 20. ( de cercetat pe www.wikipedia.org). Cu proteinele ar fi fost o problema mai mare, anume ca probabilibatea ca sa se formeze lanturi lungi de informatii (gen ADN) ar fi de 10-130
- Stephen Meyers – istoria auto-organizarii.
- Complexitatea ireductibila a unei bacterii ( da am uitat care)
FELICITARI.
Ai citit pana aici si nu ai retinut foarte mult. Ce e important este ca sunt intrebari, care ne afecteaza modul de viata, modul, in care privim universul si cine suntem noi, indivizi, in relatie cu ce exista.
Cartea “The God delusion” a lui Richard Dawkins este dedicata lui Douglas Adams (care a murit in 2001) cu intrebarea (parafrazat): Nu te poti bucura de o gradina foarte frumoasa, fara sa crezi ca exista zane in spatele ei?
Raspunsul nostru ar fi mai degraba – ba da – problema este ca acolo unde exista o gradina frumoasa exista si un gradinar si mai ales – un PROPRIETAR.
Am fost aseara cu un prieten bun la o conferinta despre creatie si evoulutie. (link)
http://www.presaonline.com/stiri/socant/unul-dintre-creatorii-acceleratorului-de-particule-vine-in-romania-435545.html
IMPRESII DE CONFERINTA DE 2 ORE GIUMATE
A durat cam 2.5 ore. spre surprinderea mea am fost atent, cred ca mai atent decat am fost vreodata 2 ore giumate consecutive in viata mea.
Omul a vorbit despre idei, filosofie, teologie. A afirmat ca este om de stiinta si lucreaza la Acceleratorul de Particule. In primele 5 minute a spus si ca este un crestin convins si in seara asta vom observa unde duc dovezile - spre creatie sau spre evolutie.
Si eu sunt crestin convins. Cateodata e foarte vizibil, alteori mai putin vizibil, dar este acolo....
Am mai fost la ceva asemanator, unde vorbitorul a facut cam aceleasi afirmatii, cam tot in 5 minute. Dar apoi, vorbind despre Dumnezeu, filosifie, cateva idei, a uitat sa arate dovezi.
Daca as fi fost ateu sau agnostic cred ca m-as fi suparat foarte tare.
Tipul de aseara a fost diferit. A citat foarte multi laureati la premul Nobel, cercetatori foarte cunoscuti. Despre unii nu stiam ca sunt credinciosi, iar despre altii stiam ceva vag (Pascal, Farraday, Newton, Maxwell).
DAR apoi am ajuns in miezul problemei si omul asta ne-a povestit despre munca lui. Spunea ca nu este deloc paradoxal ca el este un om de stiinta in domeniul fizicii particulelor, pasionat de munca lui dar si un crestin convins.
A inceput cu formule, grafice, teorii despre univers - cum sa spun - am fost asa de atent, de parca as fi avut un gol in mine, care sa suga toata informatia respectiva. Din pacate nu am inteles eu extrem de mult, dar stiu ca daca tipu asta ar fi fost profu meu de fizica din liceu SIGUR eram si eu pasionat sa accelerez particulele.
JURNAL DE CONFERINTA DE 2 ORE GIUMATE.
Ziceam ca pun pe blog cateva idei, pe care le-am scris acolo. Daca te plictisesti... si vezi ca o sa fie ceva de citit poti sa dai scroll down si sa te gandesti direct la cateva intrebari, daca nu citeste tot.
1. In primul rand mi-am scris nume, pe care am de gand sa le caut pe www.wikipedia.org, sa vad cine sunt si ce au facut.
Thomas Nagel, prof. Filosofie la NY (poate la nu situ ce universitate sau un liceu din Bronx ))
Peter Atkins, prof. Chimie, Oxford
Francis Collins, director « Human Genome Project »
Richard Dawinks, biolog evolutionist, Oxford
George Klein, biolog si imunolog, Budapesta
Jean Roststana, biolog
Robert Millikan, fizician (nober price winner)
A. Kerkut, zoolog evolutionist
Eugene Wigner, fizician (nobel price winner)
A. Einstein – zicea ca universul este inteligibil, are o ordine extraodinara si are o structura matematica...(cand a zis de matematica mi s-a zburlit parul de pe ceafa si am inghiti in sec, in amintirea anilor de liceu )).
Stepehn Hawking
Allan Sandage – care este considerat parintele cosmologiei moderne si care punea o intrebare foarte buna, pe care am mai auzit-o la Francis Schaeffer si la Descartes :”De ce sa existe ceva mai degraba decat sa nu existe nimic?”
Mai povestea despre metoda stiintifica de inductie si deductie (toate available in detaliu pe www.wikipedia.org si inca o chestie faina, ia vedeti aici:
1. Ai niste IPOTEZE si le testezi prin experimente
2. daca testele confirma ipotezele formezi TEORIA si testezi teoria prin experimente
3. daca teoria este confirmata de teste formezi un POSTULAT (gen. Toate x au un Y), iar daca nu teoria este gresita si trebuie sa renunti la ea.
Evolutia este o teorie si nu poate fi testata. Macroevolutia (evolutia intre specii) nu poate fi replicata, Microevolutia ( in cadrul speciei) o vedem si azi (caine, caine vagabond , lup, dingo).Nici creatia nu poate fi replicata.
2. Apoi a pus diverse intrabari, care se dezbat in in fizica particulelor anul asta:
De exemplu: universul este etern si va fi etern sau are un inceput, si , poate un sfarsit?
Big Bang – despre care e imposibil sa nu fi auzit nimic explica cum ca universul a avut un inceput. Cateva elemente de baza care sustin aceasta teorie
1. Universul se extinde (o cercetare bazata pe unde rosii – de indepartare si albastre – de apropiere- cautati pe wikipedia …)
2. Universul este format 73% din materie neagra, 23% din energie neagra si 4% din atomi.
3. Candva universul a avut o temperatura de 3000 K, acum are doar 2.73 K- e vorba despre o chestie, pe care nu am inteles-o foarte bine…. Cititi pe wikipedia
Au mai urmat niste chesti legate de materie si antimaterie. Premiul Nobel pentru fizica anu asta a fost decernat unor japonezi pentru studii in sfera asta.
Iar acum o chestie, pe care sunt convins ca putini o stiati:
Tzesuttul e format din celule
Celulele formate din molecule, iar molecula din atomi.
Atomu are electroni si in centru protoni si neutroni – sigur stiati asta.
Protonii si neutroni,si parca si electronii sunt formati din QUARKS, iar acesti quarks formati din Leptoni si BOSONI!
Cu acceleratorul de particule cauta oamenii bosonul lui Higgs (un alt cercetator de la Geneva)
Nu vreau sa plictisesc un cititor fidel, asa ca sumarizez inca cateva aspecte. Omul nostru a mai vorbit despre
- Fred Hoyle – energiile de formare ale Oxigenului (in ceea ce priveste fizica particulelor)
- Constanta structurii fine!
- Richard Feynman
- Forta gravitationala/ forta lui Couloumb – daca diferenta intre cele doua forte este, fata de cum este acum ar fi o diferenta de 10-40 am avea in galaxie doar stele mari, cu masa mare, iar daca ar fi de 10-39 ar exista doar stele mici, fara masa mare. Asta da “fine tuning”
Apoi un alt capitol a fost despre biologie, zoologie, botanica ( si in general chestii cu bio sau zoo)
- Biogeneza (viata din viata) si Abiogeneza (viata din nimic). A vorbit despre Eduard Harrison si Arno Penzias (premiul Nobel), Louis Pasteur (1862) si Stanley Miller (1953)
- Explozia pre-cambriana
- Cei 20 de aminoacizi necesari vietii, proteinele ci probabilitatea formarii acestora din nimic. Pentru aminoacizi nu ar fi fost o problema foarte mare, doar ca s-au format prea multi aminoacizi, nu doar 20. ( de cercetat pe www.wikipedia.org). Cu proteinele ar fi fost o problema mai mare, anume ca probabilibatea ca sa se formeze lanturi lungi de informatii (gen ADN) ar fi de 10-130
- Stephen Meyers – istoria auto-organizarii.
- Complexitatea ireductibila a unei bacterii ( da am uitat care)
FELICITARI.
Ai citit pana aici si nu ai retinut foarte mult. Ce e important este ca sunt intrebari, care ne afecteaza modul de viata, modul, in care privim universul si cine suntem noi, indivizi, in relatie cu ce exista.
Cartea “The God delusion” a lui Richard Dawkins este dedicata lui Douglas Adams (care a murit in 2001) cu intrebarea (parafrazat): Nu te poti bucura de o gradina foarte frumoasa, fara sa crezi ca exista zane in spatele ei?
Raspunsul nostru ar fi mai degraba – ba da – problema este ca acolo unde exista o gradina frumoasa exista si un gradinar si mai ales – un PROPRIETAR.
sâmbătă, 4 octombrie 2008
Vizita deosebita
O sa vina si autopilot off (3), pentru cei care asteapta ... e deja in lucru si este un "saved post".
Am fost in seara asta in vizita la cineva, de fapt chiar acum vin de acolo.
Am intrat in casa omului, am vazut familia lui extinsa, am dat "noroc" cu toti - fete si baieti deopotriva, apoi m-am asezat. Niste oameni simpli.
S-a asezat langa mine, a pus mana pe mana mea si nu mi-a dat drumul. M-am uitat la mana mea in mana lui si imediat mi-am amintit de mana asta, de semnul de pe ea. Cum as fi putut sa nu imi amintesc?
M-am uitat la parul lui alb pe alocuri, la burta, ne-am comparat burtile, inaltimile, apoi am stat jos.
Nu am putut plange, probabil pentru ca mi-am bagat in cap ca nu trebuie sa arat nicio urma de sensibilitate, iar el... poate pentru ca e mai greu sa plangi cu necunoscuti, sau poate pentru ca erau prea multi cunoscuti.
- Iti place aici? Esti fericit?
- Dane... aici pot sa fac ce vreau...
Am plecat repede ca sa ajung acasa... ar fi vrut sa mai stau. As fi vrut si eu la fel, dar am plecat.
Oare ce e fericirea?
Un omagiu tatalui meu
Am fost in seara asta in vizita la cineva, de fapt chiar acum vin de acolo.
Am intrat in casa omului, am vazut familia lui extinsa, am dat "noroc" cu toti - fete si baieti deopotriva, apoi m-am asezat. Niste oameni simpli.
S-a asezat langa mine, a pus mana pe mana mea si nu mi-a dat drumul. M-am uitat la mana mea in mana lui si imediat mi-am amintit de mana asta, de semnul de pe ea. Cum as fi putut sa nu imi amintesc?
M-am uitat la parul lui alb pe alocuri, la burta, ne-am comparat burtile, inaltimile, apoi am stat jos.
Nu am putut plange, probabil pentru ca mi-am bagat in cap ca nu trebuie sa arat nicio urma de sensibilitate, iar el... poate pentru ca e mai greu sa plangi cu necunoscuti, sau poate pentru ca erau prea multi cunoscuti.
- Iti place aici? Esti fericit?
- Dane... aici pot sa fac ce vreau...
Am plecat repede ca sa ajung acasa... ar fi vrut sa mai stau. As fi vrut si eu la fel, dar am plecat.
Oare ce e fericirea?
Un omagiu tatalui meu
duminică, 7 septembrie 2008
Sambata spontana perfecta?!
Iata o incursiune in viata mea intr-o zi de sambata.
Postul o sa fie lung, dar merita citit...si scris.
EPISODE1
Ma trezesc devreme cu toate ca m-am culcat tarziu. Adun de prin casa, ma spal, stau si nu fac nimic. Vroiam sa plec pe munte, dar... am stat si nu am facut nimic.
Am incercat sa nu ma gandesc la ce ma gandeam si sa incerc aplicarea metodei "shopping" - adica sa merg prin magazine si sa incep sa cumpar chestii, pe care odata mi le-am dorit da nu aveam bani sa mi le iau.
Am fost in 6-7 magazine de biciclete, role, munte si nu am luat nimic. Eram foarte sictirit.
Imbracat cu niste budigai si un tricou de la second "snowboard magazine" am colindat ca un pelerin tampit Bucurestiul.
Imi place sa conduc si, sictirit ca nu mi-am luat nimic si nu am gasit placere in a-mi cumpara chestii, am vrut sa ma intorc acasa. Dar am luat o "lungitura" si asa am ajuns pe drumul spre Targoviste. Am decis pe drum ca voi merge spre Pitesti cu Biblia dupa mine. Ma gandeam ca voi gasi o padure, voi sta, voi citi si ma voi ruga. Nimic unusual pana acum.
Dar deodata...
EPISODE2
... un autostopist pe marginea strazii. Mosulet de 68 de ani. Opresc ( ma mir si eu ca opresc) si il iau.
- Mergeti la Gaiesti?
- Da (numai ca nu stiam unde e)
- Aaa... mergeti la Pitesti
- Nu, nu merg.
- Dar atunci aveti rude sau treaba in Gaiesti
- Nu, nu am.
- Dar atunci de ce mergeti la Gaiesti?
- Pai sa va duc pe dumneavoastra
- Si apoi ce faceti?
- Ma intorc.
Nu m-am uitat, sau nu mi-am putut da seama daca mosuletul era infricosat, bucuros de discutia asta.
- Sa stiti ca nu trebuie sa platiti nimic, va duc pana in fata blocului. Am venit special pentru Dumneavoastra, oriunde vreti sa mergeti va duc eu. Dumnezeu m-a trimis special azi aici pentru Dumneavoastra, iar eu am venit.
Exact asa i-am spus. Si ba mai mult - cu toate ca ma miram de ce debitez din gura - am crezut asta.
Am fost impresionat discutia cu Costi - asa il cheama. Am povestit, apoi m-a invitat la el acasa!
Si deodata mi s-a facut frica - frica de naivitatea lui, de ospitalitatea lui, dar am acceptat.
Sotia lui- credincioasa - cu multe probleme de sanatate... el ortodox, ea "prentecostala".
Cum am intrat in casa Costi i-a zis sotiei "Floare adu Biblia".
Floare- sotia lui isi pierduse vederea la un ochi si incepea sa i se duca vederea si la celalalt.
A avut o viata grea, grea de tot frate - nu porcarii pentru care ne plangem noi(eu).
Si a venit cu Biblia, mi-au pus-o pe masa, si se uitau amandoi la mine.
A doua oara cand m-am speriat- nu stiu cine au inteles ca sunt...de ce nu ii deranjaza budigaii mei, si aspectul meu neingrijit si de ce asteapta de la mine sa ii invat ceva.
Am citit psalmul 142. Floare plangea.
Nu puteam face absolut nimic pentru ea, poate credea ca sunt un vindecator, datorita entuziasmului, cu care sotul ei m-a prezentat. Eram tare emotionat.
Eram si sunt neputincios sa curm o suferinta. Doar Dumnezeu poate.
M-au rugat sa ma rog ca ea sa nu mai injure din cand in cand. Plangea.
Le-am lasat ceva la psalmul 142, dar discret, sa nu ma vada si le-am zis ca mai citeasca.
Apoi Costi mi-a arat orasul. Frumos. liniste.... si chiar pe strada asta am ajuns. Biserica, la care merge sotia lui este pe strada Linistei din Gaiesti.
Doamne, nu o sa uit ziua asta toata viata.
Da nu e gata... asta a fost pana pe la pranz
EPISODE 3
De pe strada linistei am mers printr-o padure cu miros de rahat de am ajuns intr-o pajiste murdara cu tot felul de gunoaie. Am citit PS52 m-am rugat... si am atipit.
Pe parcursul somnului mi-am dat tricoul jos... ca sa il pun sub mine...sa fie confortabil.
M-am trezit pe muzica. Am vazut o vaca si un tzaran sarac cu vaca. Fluiera.... Vaca pastea printre gunoaie...
Mi-a luat ceva sa ma imbrac si sa imi strang Biblia ... am mers spre el - Nea Ilie.
Alta experienta. Mi-a povestit viata lui... iar eu pe a mea. Eu - cam sictirit. El- guraliv.
Vroiam sa ii zic ceva de Dumnezeu, da nu pentru ca trebuie... ci pentru ca e important.
Imi era un pic frica de el, probabil si lui de mine. Stateam departe unu de altu, iar el avea in mana o bata si avea la el si cutit. Eu aveam budigaii :))
Pe parcursul discutiei de vreo 2-3 ore a scos din "rucsac" - adica un sac prins cu o sfoara si legat pe spate- o rosie si branza de vaca ( de la vaca cu care era) si le-a impartit cu mine, si apa la fel.
- Sunt mandru ca ai acceptat sa mananci - zicea el
- Sunt mandru ca mi-ati dat - hop si eu.
Ne-am apropiat si am discutat de politica, vietile noastre... tare fain.M-am simtit ca un Moromete la sfatu de frati :)
Mi-a dat sfaturi.
Imi zicea "pupati-as talpile tale de copil ce esti", pupati-as ochisorii tai... asa vorbea cu mine. M-o fi vazut cu budigaii.... si de aia.
I-am dat si eu sfaturi.
La despartire am intins mana si m-am bucurat.
- Ma mandresc ca mi-ai intins mana, strange-ma bine sa se transmita niste curent intre noi. - Asa imi zicea la despartire.
Simt ca mi-am facut 2 prieteni ieri, dar cu ultimu ... a fost o conexiune faina, o experienta extraordinara, in care frica s-a trasnormat in dragoste si anxietatea initiala in bucurie si tristete la despartire.
Oare ii voi mai revedea? Am adresa lor si numarul de telefon.
Poate ca sunt nebun si poate ca e ciudat ce fac uneori, dar ii multumesc lui Dumnezeu ca m-a facut asa si sa pot invata asa de mult din chestiile astea despre relatii, despre Dumnezeu, despre increderea in El, despre asteptari, despre bucuria care invie cand crezi ca a murit de tot.
O zi ca asta nu ai cum sa o uiti.
Doamne vin cu multimire inaintea Ta. Multumesc pentru oamenii astia si multumesc ca Tu m-ai intalnit cu ei. Te rog lucreaza in inima lor prin faptul ca prin mine le-ai spus despre Tine. Multumesc ca mi-ai transformat frica in bucurie, multumesc ca am fost autentic.
Multumesc pentru Costi, Floare si nea Ilie. Ai tu grija de ei.
Te rog sa o vindeci tu pe Floare, te rog sa ii vorbesti tu ca ea sa isi puna ingrijorarile in mana Ta.
Esti extraordinar, Doamne.
Amin.
Ai citit pana aici. Felicitari.
EPISODE4: aici scrii tu.
Postul o sa fie lung, dar merita citit...si scris.
EPISODE1
Ma trezesc devreme cu toate ca m-am culcat tarziu. Adun de prin casa, ma spal, stau si nu fac nimic. Vroiam sa plec pe munte, dar... am stat si nu am facut nimic.
Am incercat sa nu ma gandesc la ce ma gandeam si sa incerc aplicarea metodei "shopping" - adica sa merg prin magazine si sa incep sa cumpar chestii, pe care odata mi le-am dorit da nu aveam bani sa mi le iau.
Am fost in 6-7 magazine de biciclete, role, munte si nu am luat nimic. Eram foarte sictirit.
Imbracat cu niste budigai si un tricou de la second "snowboard magazine" am colindat ca un pelerin tampit Bucurestiul.
Imi place sa conduc si, sictirit ca nu mi-am luat nimic si nu am gasit placere in a-mi cumpara chestii, am vrut sa ma intorc acasa. Dar am luat o "lungitura" si asa am ajuns pe drumul spre Targoviste. Am decis pe drum ca voi merge spre Pitesti cu Biblia dupa mine. Ma gandeam ca voi gasi o padure, voi sta, voi citi si ma voi ruga. Nimic unusual pana acum.
Dar deodata...
EPISODE2
... un autostopist pe marginea strazii. Mosulet de 68 de ani. Opresc ( ma mir si eu ca opresc) si il iau.
- Mergeti la Gaiesti?
- Da (numai ca nu stiam unde e)
- Aaa... mergeti la Pitesti
- Nu, nu merg.
- Dar atunci aveti rude sau treaba in Gaiesti
- Nu, nu am.
- Dar atunci de ce mergeti la Gaiesti?
- Pai sa va duc pe dumneavoastra
- Si apoi ce faceti?
- Ma intorc.
Nu m-am uitat, sau nu mi-am putut da seama daca mosuletul era infricosat, bucuros de discutia asta.
- Sa stiti ca nu trebuie sa platiti nimic, va duc pana in fata blocului. Am venit special pentru Dumneavoastra, oriunde vreti sa mergeti va duc eu. Dumnezeu m-a trimis special azi aici pentru Dumneavoastra, iar eu am venit.
Exact asa i-am spus. Si ba mai mult - cu toate ca ma miram de ce debitez din gura - am crezut asta.
Am fost impresionat discutia cu Costi - asa il cheama. Am povestit, apoi m-a invitat la el acasa!
Si deodata mi s-a facut frica - frica de naivitatea lui, de ospitalitatea lui, dar am acceptat.
Sotia lui- credincioasa - cu multe probleme de sanatate... el ortodox, ea "prentecostala".
Cum am intrat in casa Costi i-a zis sotiei "Floare adu Biblia".
Floare- sotia lui isi pierduse vederea la un ochi si incepea sa i se duca vederea si la celalalt.
A avut o viata grea, grea de tot frate - nu porcarii pentru care ne plangem noi(eu).
Si a venit cu Biblia, mi-au pus-o pe masa, si se uitau amandoi la mine.
A doua oara cand m-am speriat- nu stiu cine au inteles ca sunt...de ce nu ii deranjaza budigaii mei, si aspectul meu neingrijit si de ce asteapta de la mine sa ii invat ceva.
Am citit psalmul 142. Floare plangea.
Nu puteam face absolut nimic pentru ea, poate credea ca sunt un vindecator, datorita entuziasmului, cu care sotul ei m-a prezentat. Eram tare emotionat.
Eram si sunt neputincios sa curm o suferinta. Doar Dumnezeu poate.
M-au rugat sa ma rog ca ea sa nu mai injure din cand in cand. Plangea.
Le-am lasat ceva la psalmul 142, dar discret, sa nu ma vada si le-am zis ca mai citeasca.
Apoi Costi mi-a arat orasul. Frumos. liniste.... si chiar pe strada asta am ajuns. Biserica, la care merge sotia lui este pe strada Linistei din Gaiesti.
Doamne, nu o sa uit ziua asta toata viata.
Da nu e gata... asta a fost pana pe la pranz
EPISODE 3
De pe strada linistei am mers printr-o padure cu miros de rahat de am ajuns intr-o pajiste murdara cu tot felul de gunoaie. Am citit PS52 m-am rugat... si am atipit.
Pe parcursul somnului mi-am dat tricoul jos... ca sa il pun sub mine...sa fie confortabil.
M-am trezit pe muzica. Am vazut o vaca si un tzaran sarac cu vaca. Fluiera.... Vaca pastea printre gunoaie...
Mi-a luat ceva sa ma imbrac si sa imi strang Biblia ... am mers spre el - Nea Ilie.
Alta experienta. Mi-a povestit viata lui... iar eu pe a mea. Eu - cam sictirit. El- guraliv.
Vroiam sa ii zic ceva de Dumnezeu, da nu pentru ca trebuie... ci pentru ca e important.
Imi era un pic frica de el, probabil si lui de mine. Stateam departe unu de altu, iar el avea in mana o bata si avea la el si cutit. Eu aveam budigaii :))
Pe parcursul discutiei de vreo 2-3 ore a scos din "rucsac" - adica un sac prins cu o sfoara si legat pe spate- o rosie si branza de vaca ( de la vaca cu care era) si le-a impartit cu mine, si apa la fel.
- Sunt mandru ca ai acceptat sa mananci - zicea el
- Sunt mandru ca mi-ati dat - hop si eu.
Ne-am apropiat si am discutat de politica, vietile noastre... tare fain.M-am simtit ca un Moromete la sfatu de frati :)
Mi-a dat sfaturi.
Imi zicea "pupati-as talpile tale de copil ce esti", pupati-as ochisorii tai... asa vorbea cu mine. M-o fi vazut cu budigaii.... si de aia.
I-am dat si eu sfaturi.
La despartire am intins mana si m-am bucurat.
- Ma mandresc ca mi-ai intins mana, strange-ma bine sa se transmita niste curent intre noi. - Asa imi zicea la despartire.
Simt ca mi-am facut 2 prieteni ieri, dar cu ultimu ... a fost o conexiune faina, o experienta extraordinara, in care frica s-a trasnormat in dragoste si anxietatea initiala in bucurie si tristete la despartire.
Oare ii voi mai revedea? Am adresa lor si numarul de telefon.
Poate ca sunt nebun si poate ca e ciudat ce fac uneori, dar ii multumesc lui Dumnezeu ca m-a facut asa si sa pot invata asa de mult din chestiile astea despre relatii, despre Dumnezeu, despre increderea in El, despre asteptari, despre bucuria care invie cand crezi ca a murit de tot.
O zi ca asta nu ai cum sa o uiti.
Doamne vin cu multimire inaintea Ta. Multumesc pentru oamenii astia si multumesc ca Tu m-ai intalnit cu ei. Te rog lucreaza in inima lor prin faptul ca prin mine le-ai spus despre Tine. Multumesc ca mi-ai transformat frica in bucurie, multumesc ca am fost autentic.
Multumesc pentru Costi, Floare si nea Ilie. Ai tu grija de ei.
Te rog sa o vindeci tu pe Floare, te rog sa ii vorbesti tu ca ea sa isi puna ingrijorarile in mana Ta.
Esti extraordinar, Doamne.
Amin.
Ai citit pana aici. Felicitari.
EPISODE4: aici scrii tu.
marți, 2 septembrie 2008
Cel mai tare blog
Am cautat si ... caut. Cu totii cautam.
Prostia este ca atunci cand gasim nu ne dam seama, iar atunci uitam sau pierdem. Poate ne amintim din nou...
Am gasit un blog foarte tare. Il stiam demult, de fapt de ceva timp...
- este un blog foarte foarte vechi,
- nu poti posta comentarii
- titularul blogului e mort de mult timp
- are un numar fix de posturi, anume 150
- nu are poze
Dar e actual. Nu a mai postat omul de foarte mult timp pe blogul lui... si e foarte fain.
Toate astea il descalifica pentru a se numi "blog", dar pentru faptul ca este asa de intim, atat de adanc in ce spune omu asta, cat de mult se deschide.... e mai mult decat un blog.
David il cheama pe omu asta si dupa ce scrie cred ca a trecut prin multe in viata lui.
Pentru azi va recomand postul 142, 143 si ... daca aveti timp... 119.
http://www.biserica.org/Biblia/VT/Psalmii/142_index.html
Sa fiti iubiti
Prostia este ca atunci cand gasim nu ne dam seama, iar atunci uitam sau pierdem. Poate ne amintim din nou...
Am gasit un blog foarte tare. Il stiam demult, de fapt de ceva timp...
- este un blog foarte foarte vechi,
- nu poti posta comentarii
- titularul blogului e mort de mult timp
- are un numar fix de posturi, anume 150
- nu are poze
Dar e actual. Nu a mai postat omul de foarte mult timp pe blogul lui... si e foarte fain.
Toate astea il descalifica pentru a se numi "blog", dar pentru faptul ca este asa de intim, atat de adanc in ce spune omu asta, cat de mult se deschide.... e mai mult decat un blog.
David il cheama pe omu asta si dupa ce scrie cred ca a trecut prin multe in viata lui.
Pentru azi va recomand postul 142, 143 si ... daca aveti timp... 119.
http://www.biserica.org/Biblia/VT/Psalmii/142_index.html
Sa fiti iubiti
vineri, 1 august 2008
Autopilot off (2)
Sau te tai, tai, tai... erau cuvintele, in ale caror lacrimi adormi John in spatele camionetei murdare condusa de slinos pe un drum prafuit.
Dimineata, ce frumos e dimineata pe la ora 5, 5 jumate pe o sosea, serpuita pe o faleza.
"Cat de frumos poate fi..." se gandea John bucurandu-se de un rasarit extraordinar. Problemele lui parca disparusera in zare, inghitite de marea acum calma, topite de razele soarelui, care strapungea orizontul.
"Toate se vor rezolva" - isi zicea el, incercand sa faca abstractie de gravitatea situatiei.
"Ai observat ceva?" - intreba interlocutorul prea putin mirat de atitudinea lui John.
"Nu mai mergem, ne-am oprit, de fapt m-am trezit stand, nu mergand" - rosti John cu un suras ironic indreptat spre interlocutor si dandu-si seama cat de greu gandeste dimineata.
"si" - continua el gandul - "parca nu vroiam sa ajung undeva anume, dar simt ca unde sunt acum nu este unde vroiam sa ajung. Nu e bine!"
"Unde m-ai adus???" - zbiera el catre slinos, care, datorita zgomotului se ridica cu fata direct in parbrizul camionetei. "Nu ziceai ca mergi la Vltaska, sau sa ceva? Aici suntem pe camp..."
"Stai calm omule ca iti povestesc" - rasuna slinosul, in timp ce se scarpina in cap, acolo unde se lovise.
"John ai auzit vreodata de Vltaska?"- intrba slinosul cu un ranjet pe buze
"Nu"
"Nici eu"- mari slinosul ranjetul considerabil.
"De ce m-ai mintit? De ce m-ai adus aici? Cum ajung inapoi?- exclama John, care tocmai isi daduse seama de tradare.
"Eu fac ce vreu, mint, fur, omor dupa bunul meu plac, nu trebuie sa iti dau vre-o explicatie. Nu ma intereseaza nici unde suntem si nici cum ajung inapoi. TU esti aici din voia mea si pentru ca esti prost.
Nu cred ca te intereseaza in mod real cum ajungi inapoi pentru ca nu stii unde vrei sa mergi. Pentru un om ca tine viata este fara speranta."
Dupa incheierea monologului foarte scurt John isi lua un timp de cateva secunde de meditatie. Nu avea de ales, era blocat.
"Bine, dar ... cum... am ajuns aici?"
"Sa-ti explic" - intra si interlocutorul in discutie..." ai zis ca mergi doar inainte si vei stii cand va fi timpul sa te opresti - ceea ce mi se pare absolut prostesc, dar fie. Te-ai gandit ca o calatorie iti va solutiona problemele de care vrei sa fugi... si in stupizenia ta chiar ai incercat sa fugi fizic de ele. Apoi chiar ai plecat la drum si ai mers ba inainte, ba la stanga, ba la dreapta, te-ai lasat purtat de orice om, pe care l-ai intalnit in cale, de orice adiere de vant care culca trestia!
Nu te mai revolta atat... accepta! Nu mai lupta! O sa te doara si mai tare....!"
"Mai bine te-ai bucura" - arunca slinosul cuvintele peste fata lui John, amarat de framantari
"De ce sa ma bucur?!"
"De rasarit - este ultimul rasarit pe care il vei vedea in viata ta"
Cu slinosul nu era de gluma, se pare...
Dimineata, ce frumos e dimineata pe la ora 5, 5 jumate pe o sosea, serpuita pe o faleza.
"Cat de frumos poate fi..." se gandea John bucurandu-se de un rasarit extraordinar. Problemele lui parca disparusera in zare, inghitite de marea acum calma, topite de razele soarelui, care strapungea orizontul.
"Toate se vor rezolva" - isi zicea el, incercand sa faca abstractie de gravitatea situatiei.
"Ai observat ceva?" - intreba interlocutorul prea putin mirat de atitudinea lui John.
"Nu mai mergem, ne-am oprit, de fapt m-am trezit stand, nu mergand" - rosti John cu un suras ironic indreptat spre interlocutor si dandu-si seama cat de greu gandeste dimineata.
"si" - continua el gandul - "parca nu vroiam sa ajung undeva anume, dar simt ca unde sunt acum nu este unde vroiam sa ajung. Nu e bine!"
"Unde m-ai adus???" - zbiera el catre slinos, care, datorita zgomotului se ridica cu fata direct in parbrizul camionetei. "Nu ziceai ca mergi la Vltaska, sau sa ceva? Aici suntem pe camp..."
"Stai calm omule ca iti povestesc" - rasuna slinosul, in timp ce se scarpina in cap, acolo unde se lovise.
"John ai auzit vreodata de Vltaska?"- intrba slinosul cu un ranjet pe buze
"Nu"
"Nici eu"- mari slinosul ranjetul considerabil.
"De ce m-ai mintit? De ce m-ai adus aici? Cum ajung inapoi?- exclama John, care tocmai isi daduse seama de tradare.
"Eu fac ce vreu, mint, fur, omor dupa bunul meu plac, nu trebuie sa iti dau vre-o explicatie. Nu ma intereseaza nici unde suntem si nici cum ajung inapoi. TU esti aici din voia mea si pentru ca esti prost.
Nu cred ca te intereseaza in mod real cum ajungi inapoi pentru ca nu stii unde vrei sa mergi. Pentru un om ca tine viata este fara speranta."
Dupa incheierea monologului foarte scurt John isi lua un timp de cateva secunde de meditatie. Nu avea de ales, era blocat.
"Bine, dar ... cum... am ajuns aici?"
"Sa-ti explic" - intra si interlocutorul in discutie..." ai zis ca mergi doar inainte si vei stii cand va fi timpul sa te opresti - ceea ce mi se pare absolut prostesc, dar fie. Te-ai gandit ca o calatorie iti va solutiona problemele de care vrei sa fugi... si in stupizenia ta chiar ai incercat sa fugi fizic de ele. Apoi chiar ai plecat la drum si ai mers ba inainte, ba la stanga, ba la dreapta, te-ai lasat purtat de orice om, pe care l-ai intalnit in cale, de orice adiere de vant care culca trestia!
Nu te mai revolta atat... accepta! Nu mai lupta! O sa te doara si mai tare....!"
"Mai bine te-ai bucura" - arunca slinosul cuvintele peste fata lui John, amarat de framantari
"De ce sa ma bucur?!"
"De rasarit - este ultimul rasarit pe care il vei vedea in viata ta"
Cu slinosul nu era de gluma, se pare...
duminică, 13 iulie 2008
Autopilot off
"Acum e negru, totul e negru" - spuse John cu glas indurerat si sumbru. "Nu pot face nimic"- continua el cu capul indreptat spre centrul pamantului si aruncand cate un picior in fata celuilalt.
Venise de departe, omul a parcurs un drum lung si greu, plin de capcane, plin de lupte pierdute, dar si unele castigate.
"Ce crezi ca se va intampla acum?" - intreba interlocutorul lui de drum.
"Nu imi pasa - poate ma opresc, poate merg inainte asa cum sunt, sau ma intorc" - continua John pe un ton nepasator, lasand in urma lui o dara de sictir.
Sangera grav, era ranit, iar sictirul se scurgea din el picatura cu picatura. Puteai sa il mirosi de la o distanta foarte mare.
Viata lui John a inceput rau si a continuat si mai rau. A trecut prin sute de incercari si a luptat. Dar la un moment dat a inceput sa ia decizii gresite, din ce in ce mai gresite, astfel incat acum, in loc sa fie in tzara lui, in familia lui, era singur doar cu "interlocutorul" pe un drum prafuit intre Pakistan si India. Cu fata scorojita de arsita soarelui, buzele sangerande, trupul obosit mergea spre India. Un om nebun, un om dur, un om cotropit de o legiune de demoni cu regrete in viata, asta era John. Parea insa cateodata foarte in ordine, mai ales cand stateai cu el la masa, crea o atmosfera relaxanta in jurul lui, era un om placut si vioi, un om plin de viata.
"Incotro ???" spuse brusc soferul camionetei, care opri intr-un nor de fum si praf in dreptul lui John?
“ Poftim?” - se minuna John, care isi indrepta privirea dinspre centrul pamantului catre jegul de masina de langa el si catre soferul slinos al acesteia.
“Unde te pot duce, unde vrei sa mergi?” - repeta slinosul.
“Acolo unde mergem toti - la moarte!” - raspunse John pe un ton stricat.
“Domnule cu totii ne indreptam spre moarte, dar intre timp sa ne oprim si pe aici. Hai urca, eu merg la Vltaska.
John isi arunca toate posesiunile de calatorie in camioneta slinosului dupa dialogul scurt si ironic. A refuzat sa stea in fata cu soferul, a vrut mai degraba sa se aseze in spate, in praf si mizerie.
Minte sanatoasa intr-un corp sanatos - iar cand mintea este bolnava asa arata si corpul. Asta era John.
Din tot ceea ce putea fi si trebuia sa fie se gasea deodata cum nu si-ar fi imaginat niciodata ca ar putea ajunge. Dar aici era. Ce putea face acum? Cum era sa iasa din aceasta incurcatura nemernica, pe care viata i-a pregatit-o?
In timpul, in care a avut telfonul mobil nu l-a sunat nimeni, nici unul, dintre cei care sa dadeau prietenii lui.
"Nimanui nu i-a pasat de mine" - gandea John in spatele camionetei, in timp ce datorita drumului prost vertebrele coloanei sale se tasau, apasand mai tare pe durerea spiritual cu un volum din ce in ce mai ridicat de durere fizica.
Dupa ce a fost jefuit in Kazahstan acum 2 luni a ramas taiat de cei de acasa, lipsit de orice fel de a comunica cu ei. La inceput doar acest gand a fost inspaimantator pentru el, dar apoi si-a dat seama ca de fapt de aia plecasa – sa scape de nenorocitii si bastarzii, pe care ii cunostea. A plecat ca sa isi verse mania impotriva lor asupra lui.
“Mi se pare cea mai mare prostie ce vrei tu sa faci, in plus nu inteleg de ce ai facut-o!”-auzi John din nou vocea interlocutorului in ureche.
“Un om disperat, fara speranta, fara viata implinita, fara promisiuni, fara incredere – ce crezi ca mai poate face, hmmm? Ia spune tu, daca esti asa destept! – izbucni John in lacrimit si in urlet.
“Liniste in spate!” – se auzi zbierind vocea slinosului, “sau te tai”.
Venise de departe, omul a parcurs un drum lung si greu, plin de capcane, plin de lupte pierdute, dar si unele castigate.
"Ce crezi ca se va intampla acum?" - intreba interlocutorul lui de drum.
"Nu imi pasa - poate ma opresc, poate merg inainte asa cum sunt, sau ma intorc" - continua John pe un ton nepasator, lasand in urma lui o dara de sictir.
Sangera grav, era ranit, iar sictirul se scurgea din el picatura cu picatura. Puteai sa il mirosi de la o distanta foarte mare.
Viata lui John a inceput rau si a continuat si mai rau. A trecut prin sute de incercari si a luptat. Dar la un moment dat a inceput sa ia decizii gresite, din ce in ce mai gresite, astfel incat acum, in loc sa fie in tzara lui, in familia lui, era singur doar cu "interlocutorul" pe un drum prafuit intre Pakistan si India. Cu fata scorojita de arsita soarelui, buzele sangerande, trupul obosit mergea spre India. Un om nebun, un om dur, un om cotropit de o legiune de demoni cu regrete in viata, asta era John. Parea insa cateodata foarte in ordine, mai ales cand stateai cu el la masa, crea o atmosfera relaxanta in jurul lui, era un om placut si vioi, un om plin de viata.
"Incotro ???" spuse brusc soferul camionetei, care opri intr-un nor de fum si praf in dreptul lui John?
“ Poftim?” - se minuna John, care isi indrepta privirea dinspre centrul pamantului catre jegul de masina de langa el si catre soferul slinos al acesteia.
“Unde te pot duce, unde vrei sa mergi?” - repeta slinosul.
“Acolo unde mergem toti - la moarte!” - raspunse John pe un ton stricat.
“Domnule cu totii ne indreptam spre moarte, dar intre timp sa ne oprim si pe aici. Hai urca, eu merg la Vltaska.
John isi arunca toate posesiunile de calatorie in camioneta slinosului dupa dialogul scurt si ironic. A refuzat sa stea in fata cu soferul, a vrut mai degraba sa se aseze in spate, in praf si mizerie.
Minte sanatoasa intr-un corp sanatos - iar cand mintea este bolnava asa arata si corpul. Asta era John.
Din tot ceea ce putea fi si trebuia sa fie se gasea deodata cum nu si-ar fi imaginat niciodata ca ar putea ajunge. Dar aici era. Ce putea face acum? Cum era sa iasa din aceasta incurcatura nemernica, pe care viata i-a pregatit-o?
In timpul, in care a avut telfonul mobil nu l-a sunat nimeni, nici unul, dintre cei care sa dadeau prietenii lui.
"Nimanui nu i-a pasat de mine" - gandea John in spatele camionetei, in timp ce datorita drumului prost vertebrele coloanei sale se tasau, apasand mai tare pe durerea spiritual cu un volum din ce in ce mai ridicat de durere fizica.
Dupa ce a fost jefuit in Kazahstan acum 2 luni a ramas taiat de cei de acasa, lipsit de orice fel de a comunica cu ei. La inceput doar acest gand a fost inspaimantator pentru el, dar apoi si-a dat seama ca de fapt de aia plecasa – sa scape de nenorocitii si bastarzii, pe care ii cunostea. A plecat ca sa isi verse mania impotriva lor asupra lui.
“Mi se pare cea mai mare prostie ce vrei tu sa faci, in plus nu inteleg de ce ai facut-o!”-auzi John din nou vocea interlocutorului in ureche.
“Un om disperat, fara speranta, fara viata implinita, fara promisiuni, fara incredere – ce crezi ca mai poate face, hmmm? Ia spune tu, daca esti asa destept! – izbucni John in lacrimit si in urlet.
“Liniste in spate!” – se auzi zbierind vocea slinosului, “sau te tai”.
sâmbătă, 5 iulie 2008
Praga - Culmea ironiei
Am ajuns si eu in Praga. Nu e departe.
Avand in vedere postul trecut, cel cu concediile romanilor si altele... si feedback-ul primit de la cineva ma gasesc in ipostaza ciudata de a mentiona 2 lucruri:
1. Am intrebat pana la urma colegii, prietenii... daca au fost in Praga, sau Paris/ Viena de sarbatori sau Grecia ca sa vad daca parerea mea, pe care am exprimat-o inainte sa gandesc prea mult tine apa sau nu. Nu tine. Majoritatea nu au fost in Grecia, Praga, Paris sau Viena de sarbatori.
Ce concluzie pot sa trag?
2. Chestia cu weekendul
Sunt in Praga. Un weekend prelungit. Ieri am fost aproape toata ziua la cumparaturi, la... atentie ... reduceri. Se pare ca sunt roman iar romanii vin la pachet - cu plusuri si minusuri (0).
D
Avand in vedere postul trecut, cel cu concediile romanilor si altele... si feedback-ul primit de la cineva ma gasesc in ipostaza ciudata de a mentiona 2 lucruri:
1. Am intrebat pana la urma colegii, prietenii... daca au fost in Praga, sau Paris/ Viena de sarbatori sau Grecia ca sa vad daca parerea mea, pe care am exprimat-o inainte sa gandesc prea mult tine apa sau nu. Nu tine. Majoritatea nu au fost in Grecia, Praga, Paris sau Viena de sarbatori.
Ce concluzie pot sa trag?
2. Chestia cu weekendul
Sunt in Praga. Un weekend prelungit. Ieri am fost aproape toata ziua la cumparaturi, la... atentie ... reduceri. Se pare ca sunt roman iar romanii vin la pachet - cu plusuri si minusuri (0).
D
vineri, 27 iunie 2008
Unde mergi in concediu?
Noi romanii... noi suntem un popor frustrat! Nu ne place in tzara noastra mai deloc, in orasele noastre... E drept ca sunt urate cele mai multe, dar totusi... sunt ale noastre.
Orasul
Pentru noi este o delectare sa mergem in alte tari si sa VIZITAM orase. Sunt tot cladiri, tot poduri, muzee... cladiri deosebite de celelalte cu inscriptionari in alte limbi. Dar in fond tot un oras e, poluat si el, vara - cald, iarna - frig. E posibil sa fiu eu setat pe chestia asta... de ce sa mergi in concediu dintr-un oras in altul si sa incepi sa vizitezi....
Pozele
Apoi pozele.... cele mai multe poze, cu toate ca nu am facut un studiu pe chestia asta, sunt cu un om (sau doi) la baza unei cladiri, la baza unui monument...
Apoi mai e si un "issue" de cine se uita la pozele astea... colegi, prieteni persecutati, torturati cu "2000 de poze" cu replici de genul "aici eram eu in statia de metrou X" ... "aici era iesirea din statia de metrou X"....
Pe cine intereseaza toate chestiile astea? - ne gandim noi pe jumatate adormiti, cand prietenii nostri ne arata "bijuteriile" excursiei.
Sunt ironic, da, dar mai urmeaza
Destinatii
Grecia! - nu esti cu adevarat roman daca nu ai fost in Grecia. Cel putin prin corporatii asta e... asa incepi - Grecia.
Praga! - cu colegii... nu esti coleg adevarat daca nu ai fost in Praga cu colegii
Viena sau Paris (revelion) - pai tu care esti tu coleg.... sa nu mergi tu de remvelion la Viena sau Paris?? Inaceptabil
Tunisia, Turcia, Bulgaria, iar acum hitul.. nu esti modern daca nu mergi in Croatia!
TU unde mergi? Si ce faci unde mergi? Cat stai???? :)
Durata
minim (snob) - 1 weekend
mediu (ok) 7 zile
high (super okk) 10 zile
premium (extraordinar) 14 zile...
Iar acum intrebarea mea: TU cand planifici ceva asa vorbesti? - peste 25 de zile... peste 13 zile...? Sau zici peste o saptamana, doua saptamani....
Da la un concediu in Bucuresti te-ai gandit? Serios - daca ai fi slovac, grec, turc... ai veni tu in Bucuresti sa vizitezi cladiri comuniste, casa poporului si alte vestigii importante? Sau ti-ai vedea de treaba ta prin alte parti?
Culmea: il intreb pe un coleg acum unde a fost in concediu: nu a fost niciodata in Praga, Grecia, Bulgaria, in Viena si Paris de revelion... si merge in concediu in Corsica.
Iar eu merg in Praga un weekend, draga!
D
Orasul
Pentru noi este o delectare sa mergem in alte tari si sa VIZITAM orase. Sunt tot cladiri, tot poduri, muzee... cladiri deosebite de celelalte cu inscriptionari in alte limbi. Dar in fond tot un oras e, poluat si el, vara - cald, iarna - frig. E posibil sa fiu eu setat pe chestia asta... de ce sa mergi in concediu dintr-un oras in altul si sa incepi sa vizitezi....
Pozele
Apoi pozele.... cele mai multe poze, cu toate ca nu am facut un studiu pe chestia asta, sunt cu un om (sau doi) la baza unei cladiri, la baza unui monument...
Apoi mai e si un "issue" de cine se uita la pozele astea... colegi, prieteni persecutati, torturati cu "2000 de poze" cu replici de genul "aici eram eu in statia de metrou X" ... "aici era iesirea din statia de metrou X"....
Pe cine intereseaza toate chestiile astea? - ne gandim noi pe jumatate adormiti, cand prietenii nostri ne arata "bijuteriile" excursiei.
Sunt ironic, da, dar mai urmeaza
Destinatii
Grecia! - nu esti cu adevarat roman daca nu ai fost in Grecia. Cel putin prin corporatii asta e... asa incepi - Grecia.
Praga! - cu colegii... nu esti coleg adevarat daca nu ai fost in Praga cu colegii
Viena sau Paris (revelion) - pai tu care esti tu coleg.... sa nu mergi tu de remvelion la Viena sau Paris?? Inaceptabil
Tunisia, Turcia, Bulgaria, iar acum hitul.. nu esti modern daca nu mergi in Croatia!
TU unde mergi? Si ce faci unde mergi? Cat stai???? :)
Durata
minim (snob) - 1 weekend
mediu (ok) 7 zile
high (super okk) 10 zile
premium (extraordinar) 14 zile...
Iar acum intrebarea mea: TU cand planifici ceva asa vorbesti? - peste 25 de zile... peste 13 zile...? Sau zici peste o saptamana, doua saptamani....
Da la un concediu in Bucuresti te-ai gandit? Serios - daca ai fi slovac, grec, turc... ai veni tu in Bucuresti sa vizitezi cladiri comuniste, casa poporului si alte vestigii importante? Sau ti-ai vedea de treaba ta prin alte parti?
Culmea: il intreb pe un coleg acum unde a fost in concediu: nu a fost niciodata in Praga, Grecia, Bulgaria, in Viena si Paris de revelion... si merge in concediu in Corsica.
Iar eu merg in Praga un weekend, draga!
D
Unde mergi in concediu?
Noi romanii... noi suntem un popor frustrat! Nu ne place in tzara noastra mai deloc, in orasele noastre... E drept ca sunt urate cele mai multe, dar totusi... sunt ale noastre.
Orasul
Pentru noi este o delectare sa mergem in alte tari si sa VIZITAM orase. Sunt tot cladiri, tot poduri, muzee... cladiri deosebite de celelalte cu inscriptionari in alte limbi. Dar in fond tot un oras e, poluat si el, vara - cald, iarna - frig. E posibil sa fiu eu setat pe chestia asta... de ce sa mergi in concediu dintr-un oras in altul si sa incepi sa vizitezi....
Pozele
Apoi pozele.... cele mai multe poze, cu toate ca nu am facut un studiu pe chestia asta, sunt cu un om (sau doi) la baza unei cladiri, la baza unui monument...
Apoi mai e si un "issue" de cine se uita la pozele astea... colegi, prieteni persecutati, torturati cu "2000 de poze" cu replici de genul "aici eram eu in statia de metrou X" ... "aici era iesirea din statia de metrou X"....
Pe cine intereseaza toate chestiile astea? - ne gandim noi pe jumatate adormiti, cand prietenii nostri ne arata "bijuteriile" excursiei.
Sunt ironic, da, dar mai urmeaza
Destinatii
Grecia! - nu esti cu adevarat roman daca nu ai fost in Grecia. Cel putin prin corporatii asta e... asa incepi - Grecia.
Praga! - cu colegii... nu esti coleg adevarat daca nu ai fost in Praga cu colegii
Viena sau Paris (revelion) - pai tu care esti tu coleg.... sa nu mergi tu de remvelion la Viena sau Paris?? Inaceptabil
Tunisia, Turcia, Bulgaria, iar acum hitul.. nu esti modern daca nu mergi in Croatia!
TU unde mergi? Si ce faci unde mergi? Cat stai???? :)
Durata
minim (snob) - 1 weekend
mediu (ok) 7 zile
high (super okk) 10 zile
premium (extraordinar) 14 zile...
Iar acum intrebarea mea: TU cand planifici ceva asa vorbesti? - peste 25 de zile... peste 13 zile...? Sau zici peste o saptamana, doua saptamani....
Da la un concediu in Bucuresti te-ai gandit? Serios - daca ai fi slovac, grec, turc... ai veni tu in Bucuresti sa vizitezi cladiri comuniste, casa poporului si alte vestigii importante? Sau ti-ai vedea de treaba ta prin alte parti?
Culmea: il intreb pe un coleg acum unde a fost in concediu: nu a fost niciodata in Praga, Grecia, Bulgaria, in Viena si Paris de revelion... si merge in concediu in Corsica.
Iar eu merg in Praga un weekend, draga!
D
Orasul
Pentru noi este o delectare sa mergem in alte tari si sa VIZITAM orase. Sunt tot cladiri, tot poduri, muzee... cladiri deosebite de celelalte cu inscriptionari in alte limbi. Dar in fond tot un oras e, poluat si el, vara - cald, iarna - frig. E posibil sa fiu eu setat pe chestia asta... de ce sa mergi in concediu dintr-un oras in altul si sa incepi sa vizitezi....
Pozele
Apoi pozele.... cele mai multe poze, cu toate ca nu am facut un studiu pe chestia asta, sunt cu un om (sau doi) la baza unei cladiri, la baza unui monument...
Apoi mai e si un "issue" de cine se uita la pozele astea... colegi, prieteni persecutati, torturati cu "2000 de poze" cu replici de genul "aici eram eu in statia de metrou X" ... "aici era iesirea din statia de metrou X"....
Pe cine intereseaza toate chestiile astea? - ne gandim noi pe jumatate adormiti, cand prietenii nostri ne arata "bijuteriile" excursiei.
Sunt ironic, da, dar mai urmeaza
Destinatii
Grecia! - nu esti cu adevarat roman daca nu ai fost in Grecia. Cel putin prin corporatii asta e... asa incepi - Grecia.
Praga! - cu colegii... nu esti coleg adevarat daca nu ai fost in Praga cu colegii
Viena sau Paris (revelion) - pai tu care esti tu coleg.... sa nu mergi tu de remvelion la Viena sau Paris?? Inaceptabil
Tunisia, Turcia, Bulgaria, iar acum hitul.. nu esti modern daca nu mergi in Croatia!
TU unde mergi? Si ce faci unde mergi? Cat stai???? :)
Durata
minim (snob) - 1 weekend
mediu (ok) 7 zile
high (super okk) 10 zile
premium (extraordinar) 14 zile...
Iar acum intrebarea mea: TU cand planifici ceva asa vorbesti? - peste 25 de zile... peste 13 zile...? Sau zici peste o saptamana, doua saptamani....
Da la un concediu in Bucuresti te-ai gandit? Serios - daca ai fi slovac, grec, turc... ai veni tu in Bucuresti sa vizitezi cladiri comuniste, casa poporului si alte vestigii importante? Sau ti-ai vedea de treaba ta prin alte parti?
Culmea: il intreb pe un coleg acum unde a fost in concediu: nu a fost niciodata in Praga, Grecia, Bulgaria, in Viena si Paris de revelion... si merge in concediu in Corsica.
Iar eu merg in Praga un weekend, draga!
D
miercuri, 18 iunie 2008
Edi, Liana, Naomi si Rut
POVESTEA
Cancerul este o boala grava, foarte grava. Celulele cancerigene distrug celulele sanatoase, in conditiile, in care sistemul imunitar este extrem de slabit. Cancerul se extinde astfel pana omul moare. Aceasta extindere are loc prin atingerea celulelor sanatoase si apoi "uciderea" lor de catre cele cancerigene.
Nu am vazut un cancer pana duminica. Stiam doar ca de la cancer mori si esti mahnit.
Am fost duminica la Edi - un om, pe care nu il cunosteam, nu l-am vazut niciodata. Cei de la noi din biserica tot au vorbit despre el, s-au rugat pentru el. M-am simtit putin ciudat sa ma prezint la telefon ca "Dan Babu de la biserica Agape din Bucuresti" si sa spun ca vreau sa il vizitez. Si el sa se bucure si sa accepte.
Imbracat cu haine de munte am intrat in apartamenul lor din Targoviste - simplu si nesofisticat. Sotia lui Edi, Liana, m-a avertizat ca trebuie sa fiu tare, ca Edi nu arata bine. Eu i-am spus mai in gluma ca sunt sensibil si lesin daca e ceva.
In camera am gasit un om slab, cu chelie si mustata cu o jumatate de fata sanatoasa, iar cu cealalta desfigurata. M-am uitat in ochii lui si am zambit, l-am salutat si i-am spus ca ma bucur ca am venit.
Apoi mi le-au prezentat pe fetele lor frumoase - Rut- 10 ani si Naomi -13 ani.
Edi este un om tare fain, vorbeste mult si despre orice.
I-am prezentat si un aparat medical, care sper sa il vindece. De fapt o parte din scopul meu cu vizita aceasta a fost sa le prezint acest aparat, cu care au existat vindecari de cancer din metastaza in proportie de 100% - in Brasov si Medias.
Am stat cam 2 ore la ei, apoi ne-am rugat.
Edi s-a rugat pentru mine.... nu, nu intelegeti. El- bolnavul - s-a rugat pentru mine - "sanatosul". Ce mare credinta trebuie sa aiba omul acesta si slava Domnului pentru asta!
Apoi am plecat.
Nu am vazut un cancer pana duminica. Dar stiu ca de la cancer poti fi bucuros in suferinta, poti avea nadejde si speranta, incredere in suveranitatea lui Dumnezeu si da, ai pace. Asa l-am cunoscut pe Edi.
LECTIA
1. Lectia este ca pacatul este ca si cancerul. Se extinde.
Doar daca il atingi te atinge si te prinde si nu iti mai da drumul, da, te tine captiv si te otraveste. Iti otraveste dorintele, mintea, trupul, caracterul - tot ce esti. Nu e de joaca.
Iar apoi dupa ce te-a biruit odata o va face mereu si se va extinde... pana te omoara.
Pacatul este nefiresc, ca un cancer pe fata unui om - deformeaza, te "mostrifica" - daca exista cuvantul acesta in limba romana.
2. Lectia este ca Hristos a biruit pacatul!
DA! Metafora mea e limitata pentru ca pacatul nu este chiar o boala, ci este moarte.
Rom 8:12 Aşa dar, fraţilor, noi nu mai datorăm nimic firii pămînteşti, ca să trăim după îndemnurile ei
3. Lectia este ca Evrei 11:1 este adevarat!
Heb 11:1 Şi credinţa este o încredere neclintită în lucrurile nădăjduite, o puternică încredinţare despre lucrurile cari nu se văd.
Iar duminica am vazut ca omul acesta, cu cancerul pe fata si in gura, desfigurat... are pace, are bucurie in suferinta, are nadejde.
Doamne iti multumesc.
Cancerul este o boala grava, foarte grava. Celulele cancerigene distrug celulele sanatoase, in conditiile, in care sistemul imunitar este extrem de slabit. Cancerul se extinde astfel pana omul moare. Aceasta extindere are loc prin atingerea celulelor sanatoase si apoi "uciderea" lor de catre cele cancerigene.
Nu am vazut un cancer pana duminica. Stiam doar ca de la cancer mori si esti mahnit.
Am fost duminica la Edi - un om, pe care nu il cunosteam, nu l-am vazut niciodata. Cei de la noi din biserica tot au vorbit despre el, s-au rugat pentru el. M-am simtit putin ciudat sa ma prezint la telefon ca "Dan Babu de la biserica Agape din Bucuresti" si sa spun ca vreau sa il vizitez. Si el sa se bucure si sa accepte.
Imbracat cu haine de munte am intrat in apartamenul lor din Targoviste - simplu si nesofisticat. Sotia lui Edi, Liana, m-a avertizat ca trebuie sa fiu tare, ca Edi nu arata bine. Eu i-am spus mai in gluma ca sunt sensibil si lesin daca e ceva.
In camera am gasit un om slab, cu chelie si mustata cu o jumatate de fata sanatoasa, iar cu cealalta desfigurata. M-am uitat in ochii lui si am zambit, l-am salutat si i-am spus ca ma bucur ca am venit.
Apoi mi le-au prezentat pe fetele lor frumoase - Rut- 10 ani si Naomi -13 ani.
Edi este un om tare fain, vorbeste mult si despre orice.
I-am prezentat si un aparat medical, care sper sa il vindece. De fapt o parte din scopul meu cu vizita aceasta a fost sa le prezint acest aparat, cu care au existat vindecari de cancer din metastaza in proportie de 100% - in Brasov si Medias.
Am stat cam 2 ore la ei, apoi ne-am rugat.
Edi s-a rugat pentru mine.... nu, nu intelegeti. El- bolnavul - s-a rugat pentru mine - "sanatosul". Ce mare credinta trebuie sa aiba omul acesta si slava Domnului pentru asta!
Apoi am plecat.
Nu am vazut un cancer pana duminica. Dar stiu ca de la cancer poti fi bucuros in suferinta, poti avea nadejde si speranta, incredere in suveranitatea lui Dumnezeu si da, ai pace. Asa l-am cunoscut pe Edi.
LECTIA
1. Lectia este ca pacatul este ca si cancerul. Se extinde.
Doar daca il atingi te atinge si te prinde si nu iti mai da drumul, da, te tine captiv si te otraveste. Iti otraveste dorintele, mintea, trupul, caracterul - tot ce esti. Nu e de joaca.
Iar apoi dupa ce te-a biruit odata o va face mereu si se va extinde... pana te omoara.
Pacatul este nefiresc, ca un cancer pe fata unui om - deformeaza, te "mostrifica" - daca exista cuvantul acesta in limba romana.
2. Lectia este ca Hristos a biruit pacatul!
DA! Metafora mea e limitata pentru ca pacatul nu este chiar o boala, ci este moarte.
Rom 8:12 Aşa dar, fraţilor, noi nu mai datorăm nimic firii pămînteşti, ca să trăim după îndemnurile ei
3. Lectia este ca Evrei 11:1 este adevarat!
Heb 11:1 Şi credinţa este o încredere neclintită în lucrurile nădăjduite, o puternică încredinţare despre lucrurile cari nu se văd.
Iar duminica am vazut ca omul acesta, cu cancerul pe fata si in gura, desfigurat... are pace, are bucurie in suferinta, are nadejde.
Doamne iti multumesc.
duminică, 8 iunie 2008
Eu azi am fost pe camp.
De fapt au trecut 3 zile de atunci... dar acum 3 zile era actual.
"Eu azi am fost pe camp". Afirmatia in sine nu este nici surprinzatoare, nici amuzanta si nici captivanta intr-un fel... pentru cei necunoscatori. DAR pentru cei cunoscatori - cei care ma mai stiu - este cel putin intriganta. (sau cel putin este posibil ca asta sa vreau eu sa cred ca se crede despre mine... in fine)
"Ce sa faci Dane pe camp? Tu nu mergi pe camp in mod normal - de fapt nu cred ca ai fost vreodata pe un camp... ar fi urmatorul gand.
"Sa strig" - as raspunde eu. - si nu, nu pot sa strig in oras, pentru ca ma aud oamenii.... trebuie sa fiu in padure, sau pe camp.
Iar acum intrebarea de 100o puncte - "De ce ar merge un om pe camp sa strige?
Barbatii credinciosi- cel putin unii dintre ei inteleg lucrul acesta. Despre ceilalti nu stiu.
Femeile nu cred ca il inteleg fie ca sunt credincioase, fie ca nu. Si dati-mi voie sa exemplific:
- Femeile plang fie de bucurie, fie de tristete - asa se descarca ele de una, alta. Sau pur si simplu sufera tacit, launtric. Sau merg la cumparaturi ca sa isi distraga mintea de pe problema adevarata.(Cred...)
- Barbatii ... - aici e mai complicat - unii cred ca e imatur, nebiblic, nu se inscire cu politica cultului nu stiu care... sa te manifesti in vre-un fel. Altii, printre care si eu - cred ca este bine sa te manifesti, dar sa nu ofensezi prin manifestarea ta. Atunci cand stii ca ceilalti s-ar putea sa nu inteleaga... trebuie sa mergi pe camp (sau in padure) singur.
In Biblie termenul "striga" "urla" "tipa"... samd apar destul de des. Noi le citim fara intonatie...iar cuvintele si pierd sensul...
Iata ce vreau sa spun: AI ZIS VREAODATA CEVA? - bineinteles!
AI STRIGAT VREODATA? - cu siguranta. Vezi diferenta?
DISPERARE - cam asta este cuvantul potrivit. Emotii puternice - capitulare. Ai incercat totul, totul, ai dat tot ce ai avut/putut si nu a fost de ajuns. Ajungi sa spui...
Cand ai emotii puternice nu poti sa spui lucrurile... le strigi. Emotiile sunt fie hiperpozitive, fie hipernegative... oricum ridici tonul, ridici vocea - te manifesti.
Daca te-ai observat pe tine (sau pe mine) intr-o cearta... ai vazut ca la un moment dat uiti de niste norme de bun simt si ridici tonul, te pierzi in emotii, te inrosesti... Apoi iti pare rau - sau nu, dar asta este deja alta tema.
Cateodata, cand nu intelegi o gramada de lucruri cred ca e bine sa nu tii inclestarea in tine, cred ca e bine sa o stigi afara inaintea lui Dumnezeu, sa pui toate lucrurile inaintea lui cu emotie, pentru ca si emotia este tot de la El. Sa stai in genunchi pe camp cu mainile ridicate si sa te bucuri, sau sa strigi este un lucru extraordinar. Si in plus e si sanatos sa iesi din oras.
Recunosc ca poate ideea cu campul este cam extrema -iesita din ordinar pentru multi, dar Dumnezeul, in care cred eu, este extraordinar.
M-am dat de gol, da. Din cand in cand mai fac lucruri din astea si sunt bucuros.
Pacat ca nu am poze... dar... stiti si voi cum arata un camp si sper... ca aceia dintre voi, care nu au mai vazut un camp mare fix din mijlocul lui si care nu au ingenunchiat in fata Dumnezelui atotputernic sa strige... vor afla in curand cum este.
Va doresc mult har
Dan
"Eu azi am fost pe camp". Afirmatia in sine nu este nici surprinzatoare, nici amuzanta si nici captivanta intr-un fel... pentru cei necunoscatori. DAR pentru cei cunoscatori - cei care ma mai stiu - este cel putin intriganta. (sau cel putin este posibil ca asta sa vreau eu sa cred ca se crede despre mine... in fine)
"Ce sa faci Dane pe camp? Tu nu mergi pe camp in mod normal - de fapt nu cred ca ai fost vreodata pe un camp... ar fi urmatorul gand.
"Sa strig" - as raspunde eu. - si nu, nu pot sa strig in oras, pentru ca ma aud oamenii.... trebuie sa fiu in padure, sau pe camp.
Iar acum intrebarea de 100o puncte - "De ce ar merge un om pe camp sa strige?
Barbatii credinciosi- cel putin unii dintre ei inteleg lucrul acesta. Despre ceilalti nu stiu.
Femeile nu cred ca il inteleg fie ca sunt credincioase, fie ca nu. Si dati-mi voie sa exemplific:
- Femeile plang fie de bucurie, fie de tristete - asa se descarca ele de una, alta. Sau pur si simplu sufera tacit, launtric. Sau merg la cumparaturi ca sa isi distraga mintea de pe problema adevarata.(Cred...)
- Barbatii ... - aici e mai complicat - unii cred ca e imatur, nebiblic, nu se inscire cu politica cultului nu stiu care... sa te manifesti in vre-un fel. Altii, printre care si eu - cred ca este bine sa te manifesti, dar sa nu ofensezi prin manifestarea ta. Atunci cand stii ca ceilalti s-ar putea sa nu inteleaga... trebuie sa mergi pe camp (sau in padure) singur.
In Biblie termenul "striga" "urla" "tipa"... samd apar destul de des. Noi le citim fara intonatie...iar cuvintele si pierd sensul...
Iata ce vreau sa spun: AI ZIS VREAODATA CEVA? - bineinteles!
AI STRIGAT VREODATA? - cu siguranta. Vezi diferenta?
DISPERARE - cam asta este cuvantul potrivit. Emotii puternice - capitulare. Ai incercat totul, totul, ai dat tot ce ai avut/putut si nu a fost de ajuns. Ajungi sa spui...
Cand ai emotii puternice nu poti sa spui lucrurile... le strigi. Emotiile sunt fie hiperpozitive, fie hipernegative... oricum ridici tonul, ridici vocea - te manifesti.
Daca te-ai observat pe tine (sau pe mine) intr-o cearta... ai vazut ca la un moment dat uiti de niste norme de bun simt si ridici tonul, te pierzi in emotii, te inrosesti... Apoi iti pare rau - sau nu, dar asta este deja alta tema.
Cateodata, cand nu intelegi o gramada de lucruri cred ca e bine sa nu tii inclestarea in tine, cred ca e bine sa o stigi afara inaintea lui Dumnezeu, sa pui toate lucrurile inaintea lui cu emotie, pentru ca si emotia este tot de la El. Sa stai in genunchi pe camp cu mainile ridicate si sa te bucuri, sau sa strigi este un lucru extraordinar. Si in plus e si sanatos sa iesi din oras.
Recunosc ca poate ideea cu campul este cam extrema -iesita din ordinar pentru multi, dar Dumnezeul, in care cred eu, este extraordinar.
M-am dat de gol, da. Din cand in cand mai fac lucruri din astea si sunt bucuros.
Pacat ca nu am poze... dar... stiti si voi cum arata un camp si sper... ca aceia dintre voi, care nu au mai vazut un camp mare fix din mijlocul lui si care nu au ingenunchiat in fata Dumnezelui atotputernic sa strige... vor afla in curand cum este.
Va doresc mult har
Dan
luni, 2 iunie 2008
Mix Postmondern
Dragi gospodine.
5. Se serveste cald impreuna cu cascaval sau cas. Da... Mixul a iesit prea simplu... mai trebuie ceva nou, pentru ca ne place NOUL, ceva natural pentru ca nu vrem sa MURIM asa de repede...
Azi vom gati o supa speciala numita "Mix Postmodern".
Daca ma intrebati la ce va foloseste acest mix 
postmodern va pot raspunde: mixul este pentru aceia, care vor sa "fie liberi de sabloane", fara inhibitii, pentru toti aceia, care iau ce este bun din fiecare parte si prin propriile lor eforturi remrcabile se fac sa creada acest amalgam de culturi, rituri, traditie, biserica, Dumnezeu, religie si altele. Remarcabil este faptul ca dupa realizarea supei gospodina o si mananca.
postmodern va pot raspunde: mixul este pentru aceia, care vor sa "fie liberi de sabloane", fara inhibitii, pentru toti aceia, care iau ce este bun din fiecare parte si prin propriile lor eforturi remrcabile se fac sa creada acest amalgam de culturi, rituri, traditie, biserica, Dumnezeu, religie si altele. Remarcabil este faptul ca dupa realizarea supei gospodina o si mananca. Dar vorba lunga saracia omului... iata CUM se face
1. Supa din plic - supa alfabet. Trebuie supa alfabet din plic pentru ca informatia sa fie gata mestecata de altii, pentru gospodinele incete la gandire, sau pur si simplu comode... este ingredientul perfect.
INSTANT - pentru ca azi nu mai avem rabdare... vrem sa punem noi lucrurile in miscare,
GATA - pentru ca nu mai putem filtra adevarul de minciuna... sau e prea greu.
DIRECT- mergem pe principiu relativismului... bagi litere in supa si ies propozitii logice.
2. Dragi gospodine... puneti apa la fiert, adaugati supa instant alfabet. Pe ambalaj scrie un litru, dar nu va luati dupa CUVANTUL SCRIS, puneti cum vrea muschiul vostru. In fond... cine sunt EI sa ne spuna NOUA cum sa facem lucrurile.
3. DEODATA bagati in supa niste soia. Da, soia modificata genetic sau nu, sau mai puteti introduce orez sau paste, ca sa traga apa in surplus.
De obicei rezultatul prelimiar al mixului nu este potrivit cu asteptarile, atunci pur si simplu trebuie ajutat. Daca Dumnezeul real este prea direct cu noi, nicio problema, il ajustam dupa imaginatia noastra sa fie mai mangaietor ... da... Mixul Postmodern.
4. Dupa ce ati facut in oala un fel de "TERCI" scoateti tot afara in farfuri.... DAR... nu e gata.
5. Se serveste cald impreuna cu cascaval sau cas. Da... Mixul a iesit prea simplu... mai trebuie ceva nou, pentru ca ne place NOUL, ceva natural pentru ca nu vrem sa MURIM asa de repede...
Reteta nu este patentata, se pot folosi total alte supe, total alte idei, doar este postmodern.
Pofta buna.
luni, 26 mai 2008
Fericirea 1968
"All men seek happinies. This is without exception. Whatever different means they employ, they all tend to this end. The couse of some going to war, and of others avoiding it, is the same desire in both , attended with different views. This is the motive of every action of every man, even of those who hang themselves." Blaise Pascal 1968
Am primit un CD pe care scrie "Quest for Joy" si il ascult acum.
John Piper vorbeste despre bucurie si despre fericire. Inca nu am ascultat tot cd-ul, dar pare ca omu are ceva de spus.
Chiar vorbind de fericire - se pare ca tot ce facem azi facem doar pentru acest lucru - sa fim fericiti. De ce?
Muncesc - ca sa am ... chestii materiale si ==> sa fiu fericit
Muncesc - ca sa am o functie, autoritate, putere, oamenii sa se uite frumos la mine ==> ca sa fiu fericit
Am tot felul de activitati... le fac doar cu un scop: sa fiu fericit.
Nu, suferinta nu ne place.
Citeam aseara din Romani 8: 17 : "Şi, dacă sîntem copii, sîntem şi moştenitori: moştenitori ai lui Dumnezeu, şi împreună moştenitori cu Hristos, dacă suferim cu adevărat împreună cu El, ca să fim şi proslăviţi împreună cu El." - asta ziceam si aseara intr-o discutie... " 'da mie nu imi place sa sufar".
Ce parere aveti? Suferinta este buna sau nu? Va place?
Credeti ca este un lucru rau/bun sa vrei sa fii fericit?
D
vineri, 16 mai 2008
Double Headshot!
Acum alte framantari
Viata e plina de framantari... si prin framantare inteleg chestia aia, pe care o faci cu coca- o framanti, o rupi, iar o framanti... pana devine o masa omogena, pe care apoi o frigi in ulei... Deci dupa framantare urmeaza ceva si mai rau :)
Orice faci tot rau iese. Azi- pesimism.
Azi ma simt ca un fel de monstru. Suparat din cauza ca altii, pe care eu i-am suparat sunt suparati - si au si motiv sa fie. Suparare e un termen prea simplu si prea de scurta durata - supararea vine si trece - in cazul meu trece mai greu - dar mahnirea... nu stiu, tristetea.... astea sunt pe termen mai lung.
De obicei oamenii scriu lucruri bune despre ei pe un blog, pe net, prin scrisori sau pe afise electolare... dar poate ar fi bine sa ne recunoastem asa cum suntem cu imprefectiunea noastra si sa ne cerem iertare.
d
Viata e plina de framantari... si prin framantare inteleg chestia aia, pe care o faci cu coca- o framanti, o rupi, iar o framanti... pana devine o masa omogena, pe care apoi o frigi in ulei... Deci dupa framantare urmeaza ceva si mai rau :)
Orice faci tot rau iese. Azi- pesimism.
Azi ma simt ca un fel de monstru. Suparat din cauza ca altii, pe care eu i-am suparat sunt suparati - si au si motiv sa fie. Suparare e un termen prea simplu si prea de scurta durata - supararea vine si trece - in cazul meu trece mai greu - dar mahnirea... nu stiu, tristetea.... astea sunt pe termen mai lung.
De obicei oamenii scriu lucruri bune despre ei pe un blog, pe net, prin scrisori sau pe afise electolare... dar poate ar fi bine sa ne recunoastem asa cum suntem cu imprefectiunea noastra si sa ne cerem iertare.
d
Long time no words....DEATH
Ma simt indemnat sa scriu ceva.
S-au intamplat mai multe lucruri, despre care as vrea sa scriu azi.
Nu am inteles niciodata ce se petrece in mintea cuiva, care isi ia viata. Cred ca este o lupta, apoi o infrangere, o capitulare si apoi un curaj de asumare a infrangerii si cumva acceptarea propriei pedepse. Filosoful Albert Camus spunea "Singura libertate a omului este aceea de a se sinucide". El insa nu a facut-o.
Am trecut saptamana trecuta prin experienta oribila de a cunoaste pe cineva care insa si-a luat aceasta libertate. Am fost socat, marcat, indurerat, revoltat, iar mahnit si indurerat. Inca ma gandesc la chestia asta.
Am fost si eu acolo (la locul, in care s-a manifestat libertatea) cu ceva timp in urma. Un sentiment de adrenalina mi-a fulgerat sira spinarii. Etajul 8... nu ai cum sa scapi. Cand am fost la inmormantare nu am avut curaj sa ma uit in jos, nici sa ma apropii de geam.
Este asa de trist ca traim azi intr-o societate, in care oamenii isi iau viata, in care nu mai gasesc speranta. Si intr-adevar daca stai sa te gandesti ... ce speranta sa ai? Te uiti cum iti trece viata si nu ai facut nimic... mai urmeaza sa ai ceva datorii, sa te caute camatarii.... sa iti moara apropiatii ... si iti "bagi picioarele".
LASITATE!!! Este o lasitate sa ai curaj sa iti iei viata si sa nu ai curaj sa o traiesti - citat de la mine!
Trebuia sa scriu asta.
luni, 17 martie 2008
miercuri, 12 martie 2008
Dupa ce Isus a plecat din Capernaum in Galilea a venit la el un lepros si l-a rugat- in genunchi, cu credinta mare, nu gluma - sa il vindece : "Dacă vrei, poţi să mă curăţeşti"- zicea el. Isus l-a vindecat si i-a zis sa nu zica la nimeni, dar sa mearga la preot sa ii arate, si sa aduca o jertfa, cum i-a invatat Moise.
Tipu asta, de bucurie presupun, a inceput sa vesteasca in gura mare ce i s-a intamplat
(Marcu 1:39-45)
Intrebare intrebatoare: Ce crezi despre ce a facut leprosu' vindecat? Tu ce ai face?
D
Tipu asta, de bucurie presupun, a inceput sa vesteasca in gura mare ce i s-a intamplat
(Marcu 1:39-45)
Intrebare intrebatoare: Ce crezi despre ce a facut leprosu' vindecat? Tu ce ai face?
D
luni, 3 martie 2008
Despre mandrie
"Despre mandrie stiu sa scriu cel mai mult si cel mai bine"
In urma citirii cartii lui C.S. Lewis, a capitolului cu mandria in special, la 12 noaptea in tren, obosit dupa o zi grea, obosit dupa o saptamana grea, cu mintea obosita de ameteli, m-am lasat cuprins de o teama. Teama ca respectivul capitol s-ar putea referi la mine, la cum sunt eu - nu doar in situatii speciale - ci mai tot timpul. Cat de greu a fost sa recunosc.
Cica:
- mandria este cel mai detestabil atribut dintre toate, crestinii numindu-l cumva "pacatul cel mai rau".
- indiferent de rasa/crez/religie/varsta si altele mandria este detestabila la altii
- este pur competitionala (nu ca la sport- o competitie sportiva) adica competitiva cu mandria altora.
- adica eu vreau sa fiu in centrul atentiei, iar cand altcineva este... well mandria mea este lovita.
Iar acum o intrebare cu raspuns deschis( orice ar insemna asta).
Oare un om care recunoaste mandria lui poate fi extrem de mandru recunoscand-o, stiind ca intr-un grup, in care o recunoaste, va fi ori singurul care recunoaste, ori primul si avand ca scop ca prin aceasta recunoastere sa para smerit, mai exact sa se mandreasca cu smerenia lui.
(Am incercat sa complic logica, dar nu cred ca am reusit)
In urma citirii cartii lui C.S. Lewis, a capitolului cu mandria in special, la 12 noaptea in tren, obosit dupa o zi grea, obosit dupa o saptamana grea, cu mintea obosita de ameteli, m-am lasat cuprins de o teama. Teama ca respectivul capitol s-ar putea referi la mine, la cum sunt eu - nu doar in situatii speciale - ci mai tot timpul. Cat de greu a fost sa recunosc.
Cica:
- mandria este cel mai detestabil atribut dintre toate, crestinii numindu-l cumva "pacatul cel mai rau".
- indiferent de rasa/crez/religie/varsta si altele mandria este detestabila la altii
- este pur competitionala (nu ca la sport- o competitie sportiva) adica competitiva cu mandria altora.
- adica eu vreau sa fiu in centrul atentiei, iar cand altcineva este... well mandria mea este lovita.
Iar acum o intrebare cu raspuns deschis( orice ar insemna asta).
Oare un om care recunoaste mandria lui poate fi extrem de mandru recunoscand-o, stiind ca intr-un grup, in care o recunoaste, va fi ori singurul care recunoaste, ori primul si avand ca scop ca prin aceasta recunoastere sa para smerit, mai exact sa se mandreasca cu smerenia lui.
(Am incercat sa complic logica, dar nu cred ca am reusit)
miercuri, 27 februarie 2008
Mi-a fost dor de voi...
Nu am mai scris de ceva vreme, nici eu nu stiu de ce, dar intentionez sa ma reapuc de scris.
Intre timp am citit o carte ( mai am 3 capitole si o termin), a durat o luna jumate sa trec prin 150 pagini. Cartea se numeste CRESTINISMUL REDUS LA ESENTE de C.S. Lewis.
Anyway... noi- cativa, care au mai citit cartea- ne intalnim SAMBATA la ora 18:00 la biserica AGAPE de pe strada Siminocului sa discutam pe baza cartii.
Sper sa ne vedem acolo.
D
Intre timp am citit o carte ( mai am 3 capitole si o termin), a durat o luna jumate sa trec prin 150 pagini. Cartea se numeste CRESTINISMUL REDUS LA ESENTE de C.S. Lewis.
Anyway... noi- cativa, care au mai citit cartea- ne intalnim SAMBATA la ora 18:00 la biserica AGAPE de pe strada Siminocului sa discutam pe baza cartii.
Sper sa ne vedem acolo.
D
duminică, 27 ianuarie 2008
Plinatate.
Am primit o carte: "Dimineata si seara" - se numeste cartea. De Charles Spurgeon. Daca nu stii cine e tipul asta da un search pe wikipedia, sigur trebuie sa fie.
Si el vorbeste pe 27 ianuarie despre plinatate, si iata ce scrie "Caci toti am primit din plinatatea lui" - Ioan 1:16 - si prin toti se rerera si si la mine si la tine ( considerand ca il cunosti personal pe Hristos)
Si explica un pic plinatatea asta, plinatate lui Hristos: plinatatea victoriei sale, invierii sale, binecuvantarilor sale, dreptatii sale, intelepciunii sale, plinatatea harului sau de a te sfinti, pur si simplu plinatate de satisface orice nevoie a ta.
Si ai primit si tu, credinciosule.
Dar la fel ca si mine ori ai uitat ori nu ai stiut de la bun inceput ce inseamna asta, ori ... ai ignorat lucrul acesta si te-ai dus pe calea ta si ai refuzat plinatatea asta.
Iar acum te intreb pe tine ce ma intreb si pe mine: "Cat ai de gand sa mai continui asa?" Serios acum... Cat ai de gand sa preferi pacatul, in loc de binecuvantare? Sau cat ai de gand sa te concentrezi pe tine si problemele tale si nu pe Hristos?
Poate ca mai e timp, poate ca nu, dar in dimineata asta iti zic sa lasi orice faci, sa lasi orice intristare sau ce mai ai tu pe cap, si sa vii inaintea lui Hristos.
Dumnezeu cu noi - Matei 1:23
Si el vorbeste pe 27 ianuarie despre plinatate, si iata ce scrie "Caci toti am primit din plinatatea lui" - Ioan 1:16 - si prin toti se rerera si si la mine si la tine ( considerand ca il cunosti personal pe Hristos)
Si explica un pic plinatatea asta, plinatate lui Hristos: plinatatea victoriei sale, invierii sale, binecuvantarilor sale, dreptatii sale, intelepciunii sale, plinatatea harului sau de a te sfinti, pur si simplu plinatate de satisface orice nevoie a ta.
Si ai primit si tu, credinciosule.
Dar la fel ca si mine ori ai uitat ori nu ai stiut de la bun inceput ce inseamna asta, ori ... ai ignorat lucrul acesta si te-ai dus pe calea ta si ai refuzat plinatatea asta.
Iar acum te intreb pe tine ce ma intreb si pe mine: "Cat ai de gand sa mai continui asa?" Serios acum... Cat ai de gand sa preferi pacatul, in loc de binecuvantare? Sau cat ai de gand sa te concentrezi pe tine si problemele tale si nu pe Hristos?
Poate ca mai e timp, poate ca nu, dar in dimineata asta iti zic sa lasi orice faci, sa lasi orice intristare sau ce mai ai tu pe cap, si sa vii inaintea lui Hristos.
Dumnezeu cu noi - Matei 1:23
joi, 10 ianuarie 2008
Left behind sau much ahead?
Anddddd.... we're back!!
La birou: Salut salut... cum a fost de revelion? Cum sa fie...? Bine.. Ia sa iti arat poze...
Si uite cum au trecut primele 2 zile de munca. Incepem anul cu piciorul drept!
Scrie si tu intr-un comment la ce te astepti anul asta... desigur si vis-a-vis de blogu asta.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)