Niciodata singur

 Dragi prieteni, iata primele poze puse pe blog. La noi netu merge cam nasol.

In India nu esti niciodata singur. Tot timpul cineva este cu tine. Nici in jungla nu sunt singur. Milioane de paianjeni, furnici si alte "bazdaganii" misuna peste mine, pe mine si pe sub mine.

Totul este foarte frumos si imi dau seama cu cat stau mai mult aici cat de frumoasa este tara asta. Ar trebui un an-doi ca sa o explorezi asa cat de cat.

In India am avut cateva experiente inedite foarte frumoase.
1. Am invatat sa merg  cu moticicleta. Cu moticicleta unui nou prieten de aici. Minunat, fabulos. Am mers cu 45 km/h. Cu gura deschisa de la o ureche la alta inghiteam aer indian impreuna cu gaze. Dar nu ma puteam opri.

2. Pentru prima data in viata mea am in posesie o bicicleta noua. Indiana. Cantareste o jumatate de tona, este rigida, dar foarte confortabila. Porneste greu dar merge bine. Ne deplasam pe aici cu bicicletele dintr-un sat in altul.

Nu cred ca majoritate turistilor in India experimenteaza frumusetea rurala a indiei de pe saua unei biciclete indiene. Este fabulos, minunat.

 Lan de orez. Pozele se incarca greu si de asta pot pune doar cateva. Am mai multe.

3. Era sa uit. Prima mustata din viata mea. Un prim plan nu am indraznit sa pun ca era prea... ciudat.
4. Prina data cand am fost la un barbier si m-a tuns cu o tunsoare indiana, m-a barbierit ca pe vremea lu bunicu si mi-a ajustat mustata hidoasa. A facut-o mai frumoasa, dar nu am poze acum.

Nu stiu cand ma intorc. Cu ajutorul lui Dumnezeu si doar al lui sper ca in prima saptamana din decembrie sa pup solul romanesc din Romania si sa ma bucur de cultura mea. Asa cum e.

Pe toti cei care cititi blogu, fie ca credeti in Dumnezeu, fie ca nu credeti - va salut cu Psalmul 139.

D

Jungla

Dragi  cititori
Am vesti din India. Este complicat cum am ajuns aici pana la urma, dupa un drum istovitor, dupa ceva peripetii pe drum.

Posed prima mea bicicleta noua, indiana pentru ce fac aici, vizite, discutii... multe lucruri sunt cunoscute de anul trecut, altele noi... Sunt impresionat ca oamenii isi amintesc de mine, de cum ma cheama si sunt foarte bucurosi sa ma vada. Multi dintre cei de anul trecut au tot intrebat de mine - cand ma intorc.

Saptamana asta am fost in jungla, in sate si as vrea sa pun pe blog cateva lucruri din jurnalul, pe care il tin.
Nu am pozele transferate pe calculator si sper sa gasesc timp sa impartasesc cateva lucruri cu voi.

D