miercuri, 11 iunie 2014

Concursuri

Salutare tuturor

Ce a fost?
Acum cateva zile am fost la un concurs de mountainbike, noua veche pasiune din viata mea. Am fost entuziasmat din cateva motive si m-am inscris la cursa cea mai grea.
- ca la ultimul concurs am iesit pe locul 134 din aproximativ 3000 de suflete
- ca merg cu bicicleta demult si am experienta
- ca un prieten mi-a spus "Dane, lasa ca tu poti"
- ca eu vroiam sa imi mai dovedes odata ca eu chiar pot

Sa va explic putin: Maratonul Vinului in Urlati, Prahova. Acolo am avut ocazia sa ma inscriu la tura de 18 km (pentru incepatori), la tura de 2x 18 km (destul de grea) sau la 3x 18 km (foarte foarte grea). Ghiciti unde m-am inscris fara sa stiu ce ma asteapta?

Cum a fost?
Cum sa fie? Rupere, rupere!
Primii 18 km am mers bine si mi-am facut planuri despre cum ii voi depasii pe cei din fata mea. Apoi filmul s-a rupt si am intrat in "survival mode". Imi doream sa pot termina cursa fara sa ma dau jos de pe bicicleta. Prin tura 2 a inceput sa ma doara spatele rau de tot. Dupa a doua tura de 18 km simteam ca nu mai pot si sunt gata de moarte, stiind insa ca mai am de parcurs inca 18 km. In tura 3 m-am chinuit dar pe la jumatatea ei am prins putere, inexplicabil si am inceput sa pedalez vitejeste. A fost cea mai lenta tura pe ceas, dar m-am simtit mai bine ca in tura 2.
Am terminat pe umilul loc 28. Din 30. La start au venit 64 de concurenti, dar mai mult de jumatate au abandonat.

Ce am invatat?
Aici e mai mult de scris.
1. Am invatat ca e bine sa ma rog. Am facut asta in timpul cursei, nu am fost suparat. L-am rugat pe Dumnezeu sa ma ajute sa termin.

2. Am invatat ca daca nu te antrenezi nu ai cum sa reusesti, chiar daca te rogi. As fi fost si nesimtit sa ma rog sa castig, stiind ca eu nu m-am antrenat. Ma intreb daca nu cumva dau dovada de mediocritate - adica sa nu fac nimic, insa sa ma astept ca lucrurile sa mearga bine.
FARA MUNCA NU SE POATE!

3. Viata crestina este ca o cursa de 54 km pe bicicleta. Este prin soare si apa, energia sunt tot timpul super limitate. Dar trebuie sa bei tot timpul.
Poti avea una din 3 atitudini:

  • Vreau sa castig cursa. Asta inseamna antrenament, dieta, regim strict, fara compromisuri. Cine traieste asa are mari sanse la premiu. Doar ca e greu. Mult dau, mult primesc.\
  • Vreau sa fiu echilibrat. Nici primul, nici ultimul. Ma antrenez putin spre deloc, fac ceva compromisuri dar nu ceva extrem de grav. Multe si mici. Nu am cum sa fortez in timpul cursei dar sigur voi ajunge la final. Doar ca fara antrenament cursa este grea si satisfactia este mica. Moderat dau, moderat primesc. Sunt mediocru. 
  • Vreau doar sa supravietuiesc, nu conteaza locul. Nu sunt antrenat deloc, mananc prost si fac multe compromisuri. Am vrut sa ma antrenez, dar am facut prea multe compromisuri si .... am ajuns aici. Nimeni nu isi doreste asta, dar multi ajung aici: nu termin cursa, cedez, este prea greu. 

In timpul cursei m-am gandit la asta - la ce atitudine am eu - in general in viata crestina. Nu am un raspuns clar, dar stiu sigur ca nu e prima. Sunt putin dezamagit de mine in privinta asta si intrebarea cea mai puternica din gandurile mele zilele astea este daca voi face ceva.

Sper ca da
Si sper ca si voi la fel.






Un comentariu:

Meri spunea...

"...daca voi face ceva.

Sper ca da
Si sper ca si voi la fel."

"Nu poti, in acelasi timp, sa ramai asa cum esti si sa mergi cu Dumnezeu" (Henry Blackaby)

"Niste ochi umezi te privesc. De prea multi ani, din ochii cerului, pentru care tu esti o persoana atat de pretioasa, curg lacrimi de durere din pricina felului in care traim. Haideti sa alegem azi sa binecuvantam inima lui Dumnezeu cu darul de a-L iubi din toata inima, din tot sufletul, cu toata mintea si cu toata puterea noastra. Haideti sa facem ca ochii aceia umezi sa fie mandri!" (Eric & Leslie Ludy)

Flag counter?

free counters

Stat