luni, 26 noiembrie 2007

John Q

John Q (www.imdb.com) este un film cu adevarat emotionant. L-am vazut de 3 ori si il recomand. Este unul dintre putinele filme americane care transmite mai mult decat valori materiale.
Nu stiu daca sa povestesc mai mult sau sa va las sa il vedeti.

Oricum intrebarea mea este: pana unde merge dragostea, care este limita ei?

Imi pare cam rau ca nu am mai stat dupa film, cu toate cam am fost vre-o 12 persoane, sa discutam. Asta speram sa schimbam data viitoare.

UPDATE: What the future holds (ce tine viitorul :)
Sambata asta vrem sa vedem "Saints and Soldiers"
Peste 2 sau 3 sambete vrem sa vedem "Moartea unui comis voiajor"

5 comentarii:

Anonim spunea...

Dragostea e fara limita,cred...
Alina C

Anonim spunea...

Nu am trecut pe acolo, nu stiu cum as actiona intr-o situatie similara. Mi-a fost dat sa vad oamenii apropiati care cu siguranta si-ar fi dat viata pentru copilul lor bolnav.
Pe de alta parte incep sa ma indoiesc de "dragostea" pe care unii spun ca o au. Si nu trebuie sa ajungem intr-o situatie critica ca sa vedem ca asa zisa dragoste de fapt nu tzine. Este un text in Biblie care spune asa: "Cine este credincios in cele mai mici lucruri, este credincios si in cele mari; si cine este nedrept in cele mai mici lucruri, este nedrept si in cele mari." (Luca 16:10).
Astfel, imi este usor sa deduc "dragostea" cuiva din lucrurile marute pe care le face. Nu trebuie sa am nevoie de un transplant de inima pentru asta.

Dan Babu spunea...

Eu nu am. Nici nu imi pun problema de limita superioara... incerc doar sa nu cad in limita inferioara... plin de egoism.

Dar ce as face intr-o situatie similara?
Mi-as da viata pentru copilul meu? DA
Mi-as da viata pentru clientii mei de consultanta? Nici daca ma platesc!
Imi este greu sa deduc dragostea din actiunile cuiva. Pentru ca pot fi inselat... cum poate la randul meu insel...fara sa imi dau seama, dar insel.

Iubesc doar pe cei ce ma iubesc? Sau si pe cei ce nu ma iubesc?
Mi-e greu sa ii iubesc pe cei ce ma iubesc... apoi pe ceilalti.

Mama ce fatalist sunt in seara asta...

Anonim spunea...

Mda, eu incerc sa fiu mai optimista…incerc.
“Dar daca dragoste nu e, nimic nu e” spunea Marin Preda inspirat de undeva. Si avea dreptate. Pana la urma nici o mancare nu-ti iese daca nu pui si putina dragoste in ea :)
Pana unde merge ea? Poate sa mearga pana la moarte. Da, dragostea se arata si in lucrurile mici dar este minunat cand iubesti atat de mult incat tu sa nu mai contezi. Daca esti si iubit inapoi la fel…atunci esti cel mai fericit :)! Ce-ar fi lumea asta cu “love in the air”? Un loc de unde nu ai mai pleca. Dar nu prea e asa. Noi suntem cam egoisti si ne este greu sa iubim asa, pana la moarte. Neconditionat? Asta-i si mai greu. Eu nu prea am putut pana acum.
Am vazut si eu filmul de 2 si jumate ori. Imi place scena in care John Q. spune: “take mine!” sau “cineva trebuie sa moara pentru ca el sa traiasca, de ce sa nu fiu eu acela?!”
Alt John scrie: “fiindca atat de mult a iubit Dumnezeu lumea ca a dat pe singurul Lui Fiu, pentru ca oricine crede in El sa nu piara, ci sa aiba viata vesnica.”
Eu cred ca Dumnezeu ne-a aratat pana unde poate merge dragostea. Si mai vezi oameni langa tine care iti arata. Poate ajungem si noi sa aratam altora candva.
“Iubiti-va mult!” spunea un om si gata, am incheiat toate citatele. :)
anca

Anonim spunea...

Am ezitat sa ma iau de subiect. De ce ?
1.) scriu des si risc sa devin plictisitoare sau mai rau, previzibila ;
2.) de obicei ma limitez la terenuri familiare ;
3.) nu se copiase inca filmul ;

Tre’ sa-nvat odata sa ma vindec de gandurile astea logoreice...(!notita mintala)
Candva, colectionam maxime si citate.(=copilarie extrem de palpitanta si orientata spre social) De tot felul. Despre dragoste mai ales. Acum am luat ceva cm buni in inaltime(si din pacate si talie...)si (culmea, involuez!) ma simt aproape analfabeta la aceasta materie. Sunt limitata, recunosc...(orgoliul meu inca mai neaga) Normal ca dragostea care se lipeste (sa nu) de mine devine si ea limitata.
As vrea sa nu fie asa, as vrea sa ma pot iubi mai putin ca sa am ceva rezerve si pt.ceilalti.

A fost fain filmul, cred ca-l mai vazusem mai demult, dar fara sa-mi pun intrebari. Impresionanta scena tata-fiu, trezeste multe amintiri. Si interesanta poate ideea ca tot ce pare important in viata cuiva devine nesemnificativ raportat la marele sentiment.
Cu alte cuvinte, cand totul se reduce la nimic, ramane doar dragostea.
ana

Flag counter?

free counters

Stat